Provenea dintr-o familie evreiască. Prin intervenția scriitorului Mór Jókai și a actriței Róza Laborfalvi (care îi era rudă) a fost admisă la Academia de Teatru din Budapesta la vârsta de 12 ani, unde l-a avut ca profesor pe József Szigeti. După absolvirea studiilor, în 1880, a devenit actriță la Teatrul Național din Budapesta, condus pe atunci de Ede Paulay, iar din 1918 a devenit membru perpetuu. A jucat aproape în întregime numai pe scena Teatrului Național, cu două scurte întreruperi: în 1888 la Volkstheater din Viena și în perioada 1899-1900 la Cluj.
Întrucât la început Mari Jászai și Emilia Márkus obțineau majoritatea rolurilor tragice, ea a început să joace cu mare succes roluri de eroine dramatice. Jocul său era patetic după tradițiile clasice, dar a fost în același timp dinamic și viguros. El a avut succes, de asemenea, în interpretarea rolurilor comice. Începând din 1925 până în 1934 a predat tehnici dramatice și de comedie la Academia de Teatru din Budapesta. I-a instruit pe tinerii actori în tradițiile vechii școli de teatru, având un simț pedagogic excelent. A jucat în mai multe filme.
Mormântul Szerénei Fáy în Cimitirul Kerepesi din Budapesta. Parcela 48/1-1-12. Monument realizat de Ede Margó.
A murit în 1934 și a fost înmormântată în cimitirul Kerepesi din Budapesta. Pe mormântul ei a fost amplasată o statuie realizată de sculptorul Ede Margó, ce reprezintă o figură feminină frumoasă.
Rózsa Ignácz a afirmat că Szeréna Fáy avea un spirit caritabil. Iubea mult animalele de companie și s-a îmbrăcat în doliu atunci când a murit câinele ei preferat.
Premii și distincții
În 1885 a primit Premiul Farkas-Ratko.
Pe 24 noiembrie 1921 directorul și artiștii Teatrului Național din Budapesta au sărbătorit aniversarea a 40 de ani de prezență a Szerénei Fáy pe scena Teatrului Național cu spectacolul Árva László király de Ferenc Herczeg.
Roluri în teatru
Adél (Károly Hugó: Bankár és báró)
Éva (Imre Madách: Tragedia omului, jucat în 1894 de 150 de ori).
Magyar asszonyok lexikona. Összeáll., előszóval és történelmi résszel ellátta Bozzay Margit. Bp., 1931. Stephanum ny.
Gulyás Pál: Magyar írók élete és munkái. Bp., Magyar Könyvtárosok és Levéltárosok Egyesülete, 1939-2002. 7. kötettől sajtó alá rend. Viczián János.
Das geistige Ungarn. Biographisches Lexikon. Hrsg. Oscar von Krücken, Imre Parlagi. Wien-Leipzig, W. Braumüller, 1918.
A magyar legújabb kor lexikona. Szerk. Kerkápoly M. Emil. Bp., 1930. Europa ny.
Magyar filmlexikon. Szerk. Veress József. Bp., Magyar Nemzeti Filmarchivum, 2005.
Magyar Színművészeti Lexikon. Szerk. Erődi Jenő és Kürthy Emil összegyűjtött anyagának felhasználásával... Schöpflin Aladár. [Bp.], Országos Színészegyesület és Nyugdíjintézete, [1929].
