Summitul NATO 2008![]()
Summitul NATO 2008 a fost organizat în București, România între 2 și 4 aprilie 2008.[1] Evenimentul s-a desfășurat la Palatul Parlamentului și a reunit aproape 3.000 de oficiali din 49 de țări: 26 state membre NATO și alte 23 semnatare ale Parteneriatului pentru Pace. Organizare și pregătiriMinisterul Afacerilor Externe a organizat în perioada 23 august–20 septembrie 2007 un concurs de creare a unui logo pentru Summit. Juriul a selectat cinci lucrări care au fost prezentate secretariatului general NATO.[2] În urma evaluării finale a fost desemnat logo-ul câștigător, care a fost premiat cu suma de 2.500 RON.[3] Măsuri de securitateSecuritatea reuniunii a fost asigurată integral de România, din buget propriu. Mobilizarea forțele care au asigurat securitatea: 5.000 de ofițeri MApN, 1.500 de la SPP,[4] și circa 23.000 de mii de la MIRA.[5] Au fost mobilizate, de asemenea, circa 1.000 cadre medicale[6] În timpul summitului nivelul de alertă teroristă a fost ridicat de la albastru (precaut) la galben (moderat), nivel care presupune că există un risc general de producere a unor atentate teroriste, ca urmare este nevoie de măsuri speciale de colaborare între instituțiile statului român.[7] Avioanele delegațiilor participante au aterizat pe Aeroportul Internațional Henri Coandă. Fiecare delegație a folosit, în măsura posibilităților, un avion din producția internă. Astfel, Bush a sosit cu un Boeing 747 („Air Force One”), Putin cu un IL 96-300 modern, iar Sarkozy cu un Airbus.[8] pentru deplasarea de la aeroport la Palatul Parlamentului circulația a fost restricționată, creându-se un „culoar unic”, rezervat delegațiilor oficiale.[9] Restricțiile de circulație generate de acest culoar au fost ridicate în noaptea de 4 spre 5 aprilie. CosturiCostul estimat al summitului a fost de 30–35 milioane de dolari.[10] Cheltuielile privind cazarea participanților au fost estimate la 2,6 milioane de euro.[11] Culoarul unic a fost asigurat de municipalitatea București, bugetul alocat municipalității de către Guvern în acest scop a fost de aproximativ 3,7 milioane de euro, potrivit primarului general al capitalei, Adriean Videanu.[12] Mașinile din coloanele oficiale au fost puse la dispoziție gratuit de firmele Mercedes și Ford.[13] ParticipanțiSummitul de la București este considerat ca având cea mai mare participare și cea mai complexă agendă din istoria NATO.[14] La summit au participat personalități marcante, dintre care sunt amintite:
Subiectele discuțiilorCele trei teme majore aflate pe ordinea de zi a summit-ului au fost:[21]
Desfășurarea discuțiilorPrima zi a discuțiilor, 3 aprilieAceastă zi a fost rezervată invitațiilor pentru extinderea NATO. Au fost invitate să adere la NATO doar Albania și Croația,[22] nu și Macedonia, Georgia și Ucraina.[22] Ca urmare, delegațiile acestor țări au anunțat că vor părăsi summit-ul.[23] Faptul că Macedonia n-a fost invitată să adere, deși a sperat asta până în ultima clipă, se datorează opoziției Greciei. Aceasta are în vedere că Grecia nu acceptă denumirea de „Macedonia” pentru statul respectiv[24] și nici prevederea din constituția acestui stat de a revendica provincia omonimă din Grecia. Totuși, faptul că George W. Bush și-a exprimat regretul că Macedonia n-a fost invitată[22] și că acest lucru va avea loc imediat ce va fi posibil[22] a făcut ca delegația Macedoniei să nu plece, urmând să participe la discuții.[24] Liderii NATO au decis să nu includă Georgia și Ucraina în Planul de Acțiune pentru Aderare, urmând ca situația lor să fie reexaminată în decembrie 2008.[25] Acest semnal se pare că a fost bine recepționat de Rusia, președintele Vladimir Putin confirmând participarea sa la summit,[26] participare care a fost în suspensie până în ultimul moment.[27] Vladimir Putin este primul președinte rus care vizitează România după 1990 și va participa la discuțiile din cadrul consiliului Consiliul NATO-Rusia.[28] Muntenegru și Bosnia și Herțegovina au fost invitate să înceapă un dialog susținut în vederea aderării la NATO.[29]. A doua zi a discuțiilor, 4 aprilieÎn cea de-a doua zi a summit-ului au avut loc discuțiile din cadrul Consiliului Rusia –NATO. Dintre problemele discutate două au o importanță aparte:
În timpul convorbirilor, deși s-au relevat diferențele de opinii, aceasta n-a dus la o confruntare în discuții,[30] lucru afirmat după încheierea discuțiilor și de Jaap de Hoop.[32] În final a fost redactată declarația summitului.[33] Aceasta confirmă începerea demersurilor pentru ca un scut NATO cu rază medie și mică de acțiune pentru România, Bulgaria, Grecia și Turcia, state care nu intră în raza de acțiune a scutului american preconizat să fie instalat în Polonia și Cehia, să devină posibil.[34] După convorbiri Putin a avut o întâlnire cu președintele Traian Băsescu, care i-a mulțumit pentru participare.[27] La rândul său, Putin a apreciat pozitiv organizarea summit-ului și l-a învitat pe Băsescu să facă o vizită oficială la Moscova.[27] ContramanifestațiiPe durata summit-ului a fost anunțată și o contramanifestație incluzând prezentarea unor filme critice și documentare, expoziții, workshop-uri și un marș de protest organizat legal.[35] Pentru organizare, contramanifestanții au inchiriat o hală de la Timpuri Noi, însă în urma neînțelegerilor privind accesul în incintă, la reclamația directorului unității, câteva zeci de jandarmi și lucrători ai Serviciului Poliției de Intervenție Rapidă (SPIR) au intervenit în forță ridicând inițial 46 de persoane de diverse naționalități: români, germani, elvețieni, doi cehi, un spaniol, un portughez, un polonez și un moldovean.[36] În timpul intervenției au avut loc incidente violente, în care manifestanții au fost loviți de forțele de ordine.[37] După identificare, toți cei reținuți au fost eliberați.[36] În data de 3 aprilie circa 40 de manifestanți au pornit de la hala de la Timpuri Noi spre Institutul Național de Medicină Legală (INML) „Mina Minovici” pentru a solicita expertiză medico-legală a celor șapte tineri care au fost răniți mai grav în urma incidentelor din 2 aprilie.[37] Pe drum, în dreptul locului unde bănuiau că va fi cazat Putin, care încă nu sosise, au strigat „afară din Cecenia”.[37] După terminarea expertizei de la INML manifestanții s-au întors la Timpuri Noi fără incidente.[37] În 4 aprilie, câțiva manifestanți anti-NATO au pornit de la hala de la Timpuri Noi pentru a protesta în fața ambasadei Cehiei împotriva amplasării pe teritoriul acestei țări a unor componente a scutului antirachetă,[38] însă n-au putut rămâne în fața ambasadei deoarece n-aveau autorizație pentru pichetare.[38] Nici în acest caz n-au fost incidente violente.[38] În urma incidentelor între manifestanți și forțele de ordine au fost ridicate și identificate de polițiști un număr total de 54 de persoane.[38] Ecouri după SummitÎn Regatul Unit, The Guardian a afirmat că Summitul NATO de la București a lansat două semnale periculoase:[39]
ImaginiNote
Legături externe
|
Portal di Ensiklopedia Dunia