Robert I de Artois
![]() Robert I de Artois (n. 1216 – d. 8 februarie 1250) (supranumit cel Bun) a fost primul conte de Artois. Robert era cel de al cincilea (și unicul care a supraviețuit) fiu al regelui Ludovic al VIII-lea al Franței cu Bianca de Castilia.[2] ViațaRobert a primit provincia Artois ca un apanaj, în conformitate cu testamentul tatălui său (d. 1226) care prevedea acest lucru odată cu atingerea majorității de către Robert, lucru care s-a petrecut în anul 1237 (la vârsta de 21 de ani). În 1240, papa Grigore al IX-lea, aflat în conflict cu împăratul Frederic al II-lea de Hohenstaufen, i-a oferit lui Robert coroana imperială în opoziție cu Frederic, însă contele francez a refuzat să emită pretenții asupra acestui titlu. CăsătoriaÎn 14 iunie 1237 Robert s-a căsătorit cu Matilda de Brabant, fiica ducelui Henric al II-lea de Brabant și a Mariei de Hohenstaufen.[3] Din această căsătorie s-au născut doi copii:
MoarteaRobert a murit pe când se afla la comanda unui atac îndrăzneț la Al Mansurah, în cadrul Cruciadei a șaptea. El și cavalerii templieri au continuat atacul până în interiorul orașului, fiind atrași pe străzile strâmte ale acestuia. Potrivit cronicarului Jean de Joinville, Robert s-a apărat o vreme într-o casă din oraș, însă în cele din urmă a fost copleșit și ucis de către mameluci. Conform cronicii lui Matei Paris, el s-ar fi acoperit de rușine în momentul culminant al bătăliei și s-a înecat pe când încerca să traverseze un râu numit Thanis (unul dintre brațurile Nilului). În Egipt exista convingerea că ar fi fost ucis chiar de către sultanul mameluc Qutuz. Note
Bibliografie
|
Portal di Ensiklopedia Dunia