Represiunea ideologică în Uniunea Sovietică

Represiunea în masă în Uniunea Sovietică
Represiunea economică
Colectivizarea agriculturii Deculacizarea Foametea din Uniunea Sovietică din 1930–1933 Holodomor (Ucraina) Catastrofa kazahă
Represiunea politică
Teroarea Roșie Marea Epurare Gulag Psihiatria punitivă
Represiunea ideologică
Religia 1917–1921 1921–1928 1928–1941 1958–1964 1965–1990 Creștinism Islam Iudaism Legislația Știința Cenzura Imaginile
Represiunea etnică
Descazacizare Operațiunile naționale ale NKVD Transferurile de populație
v d m

Represiunea ideologică în Uniunea Sovietică a vizat diferitele viziuni asupra lumii și categoriile de persoane care le-au promovat.

Represiune ideologică în artă

Până la sfârșitul anilor 1920, au fost tolerate diverse forme de exprimare artistică. Cu toate acestea, o creștere a amplorii represiunii politice sovietice, marcată de primul proces-spectacol, Procesul Șahti, a adus în atenția bolșevicilor întrebarea dacă „intelectualitatea burgheză”, inclusiv lucrătorii din domeniul culturii și artelor, poate fi loială și demnă de încredere. Ca o primă măsură a fost o emiterea unei instrucțiuni către Asociația Rusă a Scriitorilor Proletari prin care membrii erau îndemnați „să biciuiască și să pedepsească aspru [literatura] în numele partidului”. În acest fel era încurajată efectiv cenzura literaturii din motive ideologice. Printre primii autori vizați de cenzură Evgheni Zamiatin și Boris Pilniak[1].

În scurt timp a fost impus conceptul de „realism socialist”, ca formă de artă aprobată oficial, ca instrument de propagandă și ca principal criteriu al cenzurii ideologice.

Represiunea religioasă

Articol principal: Religia în Uniunea Sovietică

Represiunea ideologică în cercetarea științifică

Articol principal: Cercetarea științifică reprimată în Uniunea Sovietică

Anumite domenii științifice din Uniunea Sovietică au fost supuse la represiune după ce au fost etichetate ca fiind suspecte din punct de vedere ideologic[2][3]. În unele cazuri, consecințele influențelor ideologice au fost dramatice. Reprimarea cercetării a început în timpul epocii lui Stalin și a continuat, în forme atenuate, după moartea dictatorului[4].

Note

1. Rudova, Larissa (1997). Understanding Boris Pasternak [Înțelegându-l pe Boris Pasternak] (în engleză). Columbia: University of South Carolina Press. p. 64. ISBN 1-57003-143-6. 
2. Graham, Loren R. (2004). Science in Russia and the Soviet Union. A Short History [Știința în Rusia și Uniunea Sovietică. O istorie scurtă]. Cambridge Studies in the History of Science (în engleză). Cambridge University Press. p. 352. ISBN 978-0-521-28789-0. 
3. Walker, Mark (2002). Science and Ideology. A Comparative History [Știință și ideologie. O istorie comparată]. Routledge Studies in the History of Science, Technology and Medicine (în engleză). Routledge. p. 288. ISBN 978-0-415-27122-6. 
4. Graham, Loren R. (1972). Science and philosophy in the Soviet Union [Știință și filosofie în Uniunea Sovietică] (în engleză). Vintage Books. p. 584.