În cursul carierei sale îndelungate, Remus Comăneanu a interpretat un număr mare de roluri din dramaturgia românească și internațională, printre care pastorul Chasuble din Bunbury de Oscar Wilde, Alcibiade din Sfârșitul pământului de Victor Eftimiu și preotul Găman din Ultima generație de Florin Vasiliu și Vasile Nițulescu ș.a.[2]
Ordinul Muncii clasa a III-a (19 aprilie 1952) „pentru munca depusă cu ocazia «Centenarului Caragiale»”[5]
Ordinul Muncii clasa a III-a (23 ianuarie 1953) „pentru merite deosebite, pentru realizări valoroase în artă și pentru activitate merituoasă”[6]
titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Române (28 ianuarie 1954) „cu ocazia împlinirii a cinci ani de activitate a Teatrului de Stat din Timișoara, Teatrului Maghiar de Stat din Cluj, Teatrului de Stat din Sibiu, Teatrului Secuesc de Stat din Tg. Mureș, Teatrului de Stat din Orașul Stalin, Teatrului Evreesc de Stat din București și pentru merite deosebite în activitatea artistică”[7]
Ordinul Muncii clasa I (18 noiembrie 1955) „cu prilejul sărbătoririi centenarului Teatrului Național din Craiova”[8]
^Alexandru Firescu, Istoria Teatrului Național din Craiova: 1850-2000, Editura Aius, Craiova, 2000, p. 526.
^Margareta Bărbuță, „În căutarea profilului (Însemnări despre Teatrul Național din Craiova)”, în revista Teatrul, anul III, nr. 5, mai 1958, p. 36.
^Claudia Dimiu, Florea Firan, Al. Firescu, C. Gheorghiu, Medeea Ionescu, Ion Parascu, Ion Schinteie, Istoria Teatrului Național din Craiova, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 1978, p. 405.
^Decretul Regal nr. 1326 din 25 martie 1926, publicat în Monitorul Oficial, nr. 79, vineri 9 aprilie 1926, p. 5113.
^Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române nr. 74 din 19 aprilie 1952 pentru decorarea cu „Ordinul Muncii” și „Medalia Muncii” a unor artiști și tehnicieni dela Teatrele Dramatice din București și provincie, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Populare Române, anul IV, nr. 20, marți 22 aprilie 1952, p. 168.
^Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 43 din 23 ianuarie 1953 privind acordarea titlurilor de Artist al Poporului din Republica Populară Română, Artist Emerit al Republicii Populare Române și Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Română și pentru conferirea Ordinului Muncii și Medaliei Muncii unor artiști și tehnicieni dela Teatrul Național „L L. Caragiale” din București, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, anul II, nr. 3, 26 ianuarie 1953, pp. 8–9.
^Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 29 din 28 ianuarie 1954 pentru conferirea titlurilor de „Artist al Poporului din Republica Populară Română”, „Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Română” și „Artist Emerit al Republicii Populare Române”, unor actori și regizori ai unor teatre din Capitală și din provincie, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, anul III, nr. 7, 30 ianuarie 1954, p. 64.
^Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 506 din 18 noiembrie 1955 pentru conferirea titlului de „Artist Emerit al Republicii Populare Române”, a „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii” unor oameni de artă și tehnicieni din cadrul Teatrului Național din Craiova, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul IV, nr. 32, 7 decembrie 1955, pp. 282–283.
^Gheorghe Oprescu (acad.), Simion Alterescu ș.a., Teatrul în Romînia după 23 August 1944, Editura Academiei Republicii Populare Romîne, București, 1959, p. 308.
^Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 147 din 30 martie 1957 pentru conferirea titlului de „Artist al poporului din Republica Populară Romînă", actorului Remus Comăneanu de la Teatrul Național din Craiova, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul VI, nr. 13, 26 aprilie 1957, p. 96.
.svg){kind=small}
