Radu Alexandru Negrescu-Suțu (n. ) este un scriitorromân, stabilit la Paris, și un opozant anticomunist care a făcut parte din Grup Canal '77.
Biografie
S-a născut la București, tatăl său a fost colonelul Aurel-Mihai Negrescu din Roman, combatant pe Frontul de Răsărit, deblocat din armată în 1947, iar mama principesa Georgeta Rudolf Suțu din Iași, stră-strănepoata domnitorului Alexandru Nicolae Suțu, sora pianistei Rodica Suțu, fiica scriitorului Rudolf Suțu[4] și nepoata junimistului Alexandru Grigore Suțu.
Între 1968 și 1970, publică poezie de factură suprarealistă în țară, la revista studențească Amfiteatru. Ca scriitor se remarcă prin eseurile sale și prin proza scurtă. Dialogul Teologilor, Eseuri, Poarta Luminii sunt câteva dintre volumele sale de eseuri publicate de-a lungul timpului (la Editura Dorul din Danemarca). A scris și nuvele precum Concertul de Händel, Cleopatra, Besadà, Meredith ș.a. Parte din acestea se regăsesc și în volumul La Bocca della Verità publicat în 2016 la Editura Junimea din Iași.[4]
În 1975 se dedică studiului picturii și istoriei artelor. Face pelerinaje anuale la mănăstirile din Moldova, unde studiază iconografia[5].
După revoluția română din 1989 abandonează pictura, devenind membru al Asociației Ziariștilor Români din Vest (AZR), publicând câteva sute de articole literare și politice în ziarele românești din țară și exil, precum și o suită de interviuri și polemici cu personalități din lumea literară și artistică a exilului și din țară. De asemenea, devine membru activ al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România (AFDPR) și al Uniunii pentru Regele Mihai (UPRM) din Franța, între 1990 și 2000. Colaborează, în 2002, la serialul Memorialul Durerii, realizat de Lucia Hossu-Longin[5] și la filmele documentare Fanarioții, realizat de Dr. Erato Paris din Atena (2009, premiat la Festivalul Filmului Documentar, Câmpulung Muscel, 2011), Salutări din Iași, realizat de prof. Dragoș Zămoșteanu (2011) și România de sânge albastru, realizat de Carmen Avram și Ana Mihail-Iorga (Antena3 - 2017). Este membru al Societății culturale ,,Junimea’’ Nouă și al Institutului Român de Genealogie și Heraldică ,,Sever Zotta’’ din Iași.
Discendenti rumeni dei pittori Ademollo, Edizioni Siamo di nuovo insieme (2024)
Retrouver la dignité humaine – Revista Memoria (2023)
Laura Guțanu, Despre exil și patriotism, Căminul românesc, Geneva (2023)
Prefața la Casa Suțu, palatul și fantomele sale de Nazen Peligrad, Editura Vremea (2024)
Prefața la Ruxandra Suțu sau destinul unei fiice de Voievod, „Regină a Daciei și descendentă a Bizanțului'', de pr. Gheorghe Daniel Micu, Editura Crez, Brașov (2024)
Corespondent al publicațiilor
Academica, Acum, Adevărul, Altermedia, Amfiteatru, Cotidianul, Convorbiri literare, Coroana de oțel, 22, Dreptatea, Dunărea de Jos, Jurnalul literar, Luceafărul, Magazin istoric, Memoria, ONE, România liberă, România literară, Scriptor, Siamo di nuovo insieme, Tribuna, 3R, Taifasuri (România)
Metaliteratură, Plai românesc, Țara fagilor (Bucovina)
Lumea liberă, Micromagazin, Origini (SUA)
Cuvântul românesc (Canada)
Buletin de informații (Australia)
Clarin viva (Argentina)
Țara și exilul, Carpații (Spania)
Asymetria, BIRE, Lupta, Revers, Casa românească (Franța)
De ce nu sanctificăm eroii anticomuniști, și Revista Origini (Romanian Roots), Ed. "LiterArt-XXI"&Criterion Publishing USA, Vol.14, No.11-12, November, December 2009