|
Portretul lui Tudor Vladimirescu (pictură de Theodor Aman)
Portretul lui Tudor Vladimirescu, este o pictură care ilustrează personalitatea conducătorului Revoluției de la 1821, al pandurilor și domn al Țării Românești, realizată de Theodor Aman în perioada anilor 1874 - 1876 (?) la București. Surse de inspirație Conducătorul Revoluției de la 1821, Tudor Vladimirescu, a rămas în memoria colectivă din România datorită portretului pe care pictorul Theodor Aman l-a realizat în perioada 1874 -1876. Din cauză că Vladimirescu a decedat în 1821 și Aman s-a născut în 1831, cel din urmă nu a avut cum să-l cunoască și nici să vadă o fotografie, știind că primele încercări de a fixa o imagine pe o placă metalică cu depunere de halogenură de argint le-a făcut fizicianul francez Joseph Nicéphore Niépce în anul 1829. Totuși, a existat un portret votiv pe o ușă a Bisericii de lemn din Prejna, din județul Mehedinți, care a fost ridicată de Tudor Vladimirescu și căpitanul Gheorghe Duncea. A mai fost descoperit un portret a revoluționarului român pe lângă Drobeta-Turnu Severin, la Biserica Sfinții Nicolae și Spiridon din Cerneți pe zidul interior dinspre apus al pronaosului. Aici, zugravul Gheorghe l-a reprezentat pe Vladimirescu între cei doi ctitori ai bisericii, boierul Ioniță Glagoveanu și fiul acestuia. Ca urmare a unor cercetări care s-au făcut în a doua jumătate a secolului al XX-lea, s-a descoperit la Viena o litografie cu chipul lui Tudor Vladimirescu.[1] Se poate spune că Theodor Aman nu ar fi avut cunoștință de niciuna din aceste reprezentări portretistice care fără doar și poate i-ar fi fost la îndemână pentru a se inspira în demersul la care s-a angajat. Pe de altă parte, nu se poate nici afirma că portretul pe care l-a făcut ar fi imaginat întru-totul. Se știe însă, că Petrache Poenaru a fost secretarul cancelariei lui Tudor și că acesta l-a cunoscut îndeaproape. Aman a fost contemporan cu Poenaru și s-au cunoscut. Tradiția orală spune că Poenaru și câțiva panduri care au supraviețuit Revoluției de la 1821, i l-au descris lui Aman pe Vladimirescu. Părerea istoricilor este că Schița Portret Tudor Vladimirescu este rezultatul acestor descrieri și că aceasta a contribuit decisiv la realizarea lucrării finale ce a devenit prototipul sau izvodul tuturor reprezentărilor ulterioare ale lui Tudor în arta plastică din România.[1]
Nu există niciun argument care să certifice că reprezentarea lui Aman ar reflecta realitatea. Cercetătorii de astăzi au avut însă șansa unei distanțări temporale și medii de informare mult mai bogate, pe care Aman nu le avea în acele timpuri. La o simplă vedere se constată că litografiile vieneze au o asemănare decentă cu prototipul lui Aman, diferențele fiind date de o duritate mai accentuată a expresiei creată în litografii. Aman a imaginat o versiune idealizată a personajului după rețeta neoclasicismului ce a dominat prima jumătate a secolului al XIX-lea. Rezultatul arată un erou național plin de demnitate, sigur pe el, încrezător, neînfricat, aspru dar și înțelegător și blând. Prin acest melanj al calităților, uneori antagonice, Aman a făcut un personaj mobilizator, care prin carisma sa ar fi urmat de către oricine.[1] Dacă informațiile referitoare la asemănarea prototipului cu personajul real ar mai exista dubii, se știe că detaliile privitoare la costum și armament, sunt toate corecte. În mod clar în tablou se reflectă momentul din 1821 din Țara Românească și o poziție socială reprezentativă.[1] Descriere
Expoziții la care a fost prezentPortretul lui Tudor Vladimirescu a fost prezent la următoarele evenimente expoziționale:
Schița portret Tudor Vladimirescu a fost prezentă la următoarele evenimente expoziționale:
Restaurări
In memoriamBancnotePortretul lui Tudor Vladimirescu realizat de Theodor Aman a apărut pe două bancnote cu o valoare nominală de 25 lei, una emisă în anul 1952. alta în 1966 și una de 1000 lei din 1948
Filatelie
NumismaticăReferințeBibliografie
Legături externe
|
||||||||||||||||||||||||
.jpg)
_-_front.jpg)
Portal di Ensiklopedia Dunia
