Philipp, Landgraf de Hesse
Philipp, Prinț și Landgraf de Hesse (n. 6 noiembrie 1896 – d. 25 octombrie 1980) a fost șeful Casei de Hesse din 1940 până în 1980. S-a alăturat partidului nazist în 1930, și, atunci când acesta a câștigat puterea odată cu numirea lui Adolf Hitler în funcția de cancelar în 1933, Prințul Philipp a devenit guvernator de Hesse-Nassau. A servit în acestă funcție din 1933. Totuși, nu s-a înțeles cu naziștii și a fost arestat în 1943, demis din funcția de guvernator iar anul următor a fost trimis în lagăre de concentrare, unde a rămas până a fost eliberat de forțele americane. A fost nepot al împăratului Frederic al III-lea al Germaniei și strănepot al reginei Victoria, ca și ginere al regelui Victor Emmanuel al III-lea al Italiei. Ruda sa Prințul Filip al Greciei și Danemarcei (soțul reginei Elisabeta a II-a) a fost numit după el la 10 iunie 1921.[1] Familie și tinerețePhilipp s-a născut la Schloss Rumpenheim în Offenbach, ca al treilea fiu al Prințului Frederic Karl de Hesse și a soției acestuia, Prințesa Margareta a Prusiei (sora împăratului Wilhelm al II-lea). Philipp a avut un frate geamăn, Wolfgang, doi frați mai mari și alți doi frați mai mici gemeni. ![]() Copil fiind, Philipp a avut guvernante engleze. În 1910, a fost trimis în Anglia să urmeze școala din Bexhill-on-Sea. După întoarcerea în Germania, a urmat Musterschule în Frankfurt apoi Realgymnasium în Potsdam. A fost singurul dintre frați care nu a urmat o academie militară. La începutul Primului Război Mondial, Philipp s-a înrolat în regimentul 24 hessian de dragoni împreună cu fratele său mai mare Maximilian. Ei au servit în Belgia, unde Maximilian a fost ucis în octombrie. În 1915 și 1916, Philipp a servit pe frontul de Est în locul unde astăzi este Ucraina. A deținut rangul de locotenent (un rang foarte mic având în vedere ascendența sa princiară) și în principal a fost responsabil pentru achiziționarea de muniție. În 1917, el a servit pe Linia Siegfried, înainte de a reveni în Ucraina, unde a experimentat lupta activă și a fost rănit. În 1916, fratele mai mare al lui Philipp, Friedrich Wilhelm, a murit în misiune și Philipp a devenit al doilea în linie pentru a-l succeda pe unchiului său ca șef al Casei de Hesse. În octombrie 1918, tatăl lui Philipp a fost ales rege al Finlandei. Philipp și-ar fi succedat tatăl ca șef al Casei de Hesse în timp ce fratele lui geamăn ar fi fost moștenitorul tronului finlandez. Cu toate acestea, planurile pentru o monarhie finlandeză s-au terminat brusc cu înfrângerea Germaniei; Finlanda a devenit republică în iulie 1919. Din 1920 până în 1922, Philipp a urmat Universitatea Tehnică din Darmstadt unde a studiat istoria artei și arhitectura. A făcut câteva vizite în Grecia unde mătușa lui, Prințesa Sofia a Prusiei, era soția regelui Constantin I. În 1922 a părăsit universitatea fără să-și ia diploma și și-a luat o slujbă la Kaiser-Friedrich-Museum în Berlin. Anul următor s-a mutat la Roma unde și-a folosit conexiunile aristocratice pentru a deveni un designer de interior de succes. Potrivit biografului Jonathan Petropoulos, probabil Philipp a fost bisexual.[2] După o relație cu poetul Siegfried Sassoon s-a căsătorit cu Prințesa Mafalda de Savoia, fiica regelui Victor Emmanuel al III-lea al Italiei, la 23 septembrie 1925, la Castello di Racconigi aproape de Torino. Cuplul a avut patru copii:
Note
|
Portal di Ensiklopedia Dunia