Pasul Cărpineni

Pasul Cărpineni
Imagine a satului Cărpinenii, Covasna (maghiară Csángótelep)
Altitudine	980 m
Munți	Munții Ciucului – la vest Munții Nemira – la est
Coordonate	46°9′34.42″N 26°12′25.36″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Văi	Râul Uz – la nord Râul Estelnic – la sud
Ascensiune începând din	Valea Uzului, Comuna Sânmartin, Harghita – la nord Estelnic, Comuna Estelnic, Covasna - la sud
Pasul Cărpineni (România)
Modifică date / text

Pasul Cărpineni este o trecătoare situată la altitudinea de 980 m între Munții Ciucului – aflați la vest și Munții Nemira – aflați la est, care face legătura între valea Uzului – aflată la nord și Depresiunea Târgu Secuiesc – aflată la sud.[1]

Date geografice

Trecătoarea este situată pe cumpăna apelor dintre văile Apa Lină – aflată la nord și Estelnic – aflată la sud[1] , în arealul satului Cărpinenii.[2]

La vest de trecătoare se găsește vârful Polia (1199 m),[3] care aparține culmii principale a Munților Ciucului,[4] iar la est se află vârful Răchitiș (1179 m), care aparține culmii secundare Capul Vitei – Răchitiș, din Munții Nemira.[1]

Prin pas, se realizează comunicarea între satele Valea Uzului, Comuna Sânmartin, Harghita – aflat la nord[5] și Estelnic, Comuna Estelnic, Covasna - aflat la sud.[1]

Obiective turistice de interes situate în apropiere

• Tinoavele Apa Lină și Apa Roșie[5]
• La vest de pas se află izvorul Perla Cașinului, din Depresiunea Cașin.[2]
• Spre nord se găsesc Cheile Uzului[2] și Cimitirul Eroilor din Valea Uzului
• Izvoarele minerale de la Estelnic, cel mai cunoscut fiind Fântâna lui Hristos[6]

Referințe

1. ^ Hartă Munții Nemira, prelucrare Radu Pușcariuc după N. Popescu și M. Albotă, accesat 2014.05.25
2. ^ Rusu, Constantin & Stănescu, C.; Munții Ciucului – Harta turistică^[nefuncțională]; 1988; accesat la 7 martie 2020
3. Consiliul Național al Organizației Pionierilor; Hartă Munții Nemira (15B); Asaltul Carpaților; București; 1985; accesat la 7 martie 2020
4. Munții Ciucului; prelucrare Radu Pușcariuc după N. Popescu; accesat la 7 martie 2020
5. ^ Albotă, Mihail; Munții Nemira – Harta turistică; 1982; accesat la 7 martie 2020
6. Zsigmond, Enikő; Munții Nemira 1:60 000; Budapesta; 2007; p. 7