Pădurea Borceac (arie protejată)
Borceac[1] sau Borceag[2] este un sector reprezentativ cu vegetație silvică în raionul Cahul, Republica Moldova, în apropiere de satul Borceag. Este amplasat în ocolul silvic Moscovei, subparcelele 18E și 19C.[2] Are o suprafață de 11,3 ha sau 10,7 ha.[2] Obiectul este administrat de Întreprinderea Silvo-Cinegetică „Manta-V”.[2] Caracteristici geograficePădurea este amplasată pe un platou în apropiere de satul Borceag, raionul Cahul.[2] Diversitate floristicăAria protejată este amplasată în habitate de tip:[2]
Au fost documentate 101 specii de plante vasculare: 6 specii de arbori, 8 de arbuști și 87 de specii de plante ierboase.[2] ArboriÎn pădure sunt două arborete natural-fundamentale, de productivitate inferioară (64-97 m3/ha):[2]
Lista speciilor de arbori este următoarea:[2] Acer tataricum, Cerasus avium, Pyrus pyraster, Quercus pedunculiflora, Quercus pubescens, Ulmus carpinifolia. ArbuștiÎn zona protejată Borceag cresc următoarele specii de arbuști:[2] IerburiCele 87 de specii de plante ierboase sunt:[2][3]
Specii rareȘase specii de plante din rezervație sunt incluse în Lista plantelor rare protejate de stat:[3] Amygdalis nana, Adonis vernalis, Asparagus officinalis, Asparagus tenuifolius, Dictamnus gymnostylis și Ornithogalum fimbriatum. Ultimele două sunt considerate specii amenințate.[3] Diversitate fitocenoticăComunitățile de plante sunt atribuite la:[3]
Statut de protecțiePădurea Borceag este o suprafață cu arborete natural-fundamentale valoroase de pădure de stejar pufos și stejar brumăriu, fiind astfel considerată o arie naturală protejată cu valoare conservativă moderată.[3] Au fost evidențiate 6 specii de plante rare.[3] Pădurea a fost luată sub ocrotirea statului prin Legea nr. 1538 din 25 februarie 1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat,[1] în anexele căreia este atribuită la categoria „Monumente ale naturii de tip botanic, a) sectoare reprezentative de vegetație silvică”.[3] Habitatele vegetale din poieni sunt amenințate din cauza recreerii neorganizate a populației.[3] Pentru ameliorarea situației ecologice, este recomandată implementarea unor măsuri de conservare a speciilor amenințate și amenajarea unor locuri de odihnă a populației.[3] ReferințeBibliografie
|
Portal di Ensiklopedia Dunia