Otto al II-lea de Wittelsbach

Otto al II-lea
Duce al Bavariei
Date personale
Născut	7 aprilie 1206[1] Kelheim, Bavaria, Germania[2]
Decedat	29 noiembrie 1253 (47 de ani)[3] Landshut, Bavaria, Germania[4]
Înmormântat	Scheyern
Părinți	Ludovic I de Bavaria[5] Ludmila de Boemia[*]​[5]
Frați și surori	Bertold III von Bogen[*][[Bertold III von Bogen |​]]
Căsătorit cu	Agnes de Palatinat (din 1225)[5]
Copii	Ludovic cel Strict[5] Henric al XIII-lea al Bavariei Elisabeta de Bavaria, regină a Germaniei[5] unknown von Kelheim[*][[unknown von Kelheim (Peerage person ID=672566)|​]][6] Agnes von Bayern[*][[Agnes von Bayern (Peerage person ID=41837)|​]][6] Sophie von Bayern[*][[Sophie von Bayern ((1236-1289))|​]][6]
Ocupație	conducător[*]​
Apartenență nobiliară
Titluri	duce Conte Palatin
Familie nobiliară	Casa de Wittelsbach
Duce al Bavariei
Domnie	1231 – 1253
Predecesor	Ludovic I al Bavariei
Succesor	Ludovic cel Strict
Conte Palatin
Domnie	1227 – 1253
Modifică date / text

Otto al II-lea supranumit cel Ilustru (n. 7 aprilie 1206, Kelheim, Bavaria, Germania – d. 29 noiembrie 1253, Landshut, Bavaria, Germania), membru al familiei de Wittelsbach a fost duce de Bavaria și conte palatin de Renania.[7]

Biografie

Otto a fost fiul ducelui Ludovic I de Bavaria și al soției sale, Ludmila de Boemia. În 1222, la vârsta de 16 ani, el s-a căsătorit la Worms cu Agnes de Palatinat, o strănepoată a ducelui Henric Leul din dinastia Welfilor și a lui Conrad de Palatinat din dinastia Hohenstaufen.[7] Prin această căsătorie, familia Wittelsbach a moștenit Palatinatul păstrându-l ca posesiune până la 1918. Tot de atunci leul a devenit însemnul heraldic din blazonul Bavariei și al Palatinatului.

Otto a achiziționat bogatele regiuni Bogen în 1240, Andechs și Ortenburg în 1248 ca posesiuni pentru casa de Wittelsbach și astfel și-a extins baza sa de putere din Bavaria. Odată cu comitatul de Bogen, familia Wittelsbach a primit și steagul „alb - albastru” care de atunci a devenit stindardul Bavariei și al Palatinatului.

După încheierea unei dispute cu împăratul Frederic al II-lea de Hohenstaufen, Otto a trecut de partea acestuia în 1241. Fiica sa, Elisabeta, s-a căsătorit cu fiul lui Frederic, Conrad al IV-lea. Din acest motiv, Otto a fost excomunicat de către papă.

El a murit în Landshut în 1253. Ca și antecesorii săi, Otto a fost înmormântat în cripta abației de Scheyern.

Otto și soția sa Agnes

Familie și urmași

Otto s-a căsătorit cu Agnes, fiică a contelui palatin de Rin Henric al V-lea (la rândul său, fiu al lui Henric Leul) cu Agnes de Hohenstaufen, căsătoria având loc la Worms în 1222. Copiii lor au fost:

• Ludovic (n. 13 aprilie 1229 – d. 2 februarie 1294), succesor în Bavaria Superioară;
• Henric (n. 19 noiembrie 1235 – 3 februarie 1290), succesor în Bavaria Inferioară;
• Elisabeta (n.c. 1227 – 9 octombrie 1273), căsătorită în 1246 în Vohburg cu Conrad de Hohenstaufen și în 1259 în München cu contele Meinhard al II-lea de Gorizia-Tirol, duce de Carintia;
• Sofia (n. 1236 – 9 august 1289), căsătorită în 1258 cu contele Gerhard al IV-lea de Sulzbach și Hirschberg;
• Agnes (n.c. 1240 – d.c. 1306).

Note

1. „Otto al II-lea de Wittelsbach”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 16 octombrie 2015 
2. „Otto al II-lea de Wittelsbach”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 15 decembrie 2014 
3. Otto II Herzog von Bayern, The Peerage, accesat în 9 octombrie 2017 
4. „Otto al II-lea de Wittelsbach”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 31 decembrie 2014 
5. ^ Kindred Britain 
6. ^ The Peerage 
7. ^ Hans Rall, Marga Rall: Die Wittelsbacher. Von Otto I. bis Elisabeth I., Editura Tosa, Viena, 1994, ISBN: 9783850014854, p. 34.

Bibliografie

• Hans Rall, Marga Rall: Die Wittelsbacher. Von Otto I. bis Elisabeth I., Editura Tosa, Viena, 1994, ISBN: 9783850014854.