Octav Livezeanu

Octav Livezeanu
Date personale
Născut	17 septembrie 1902 Râmnicu Vâlcea, Vâlcea, România
Decedat	29 noiembrie 1975 (73 de ani)
Părinți	A. Livezeanu
Cetățenie	România
Ocupație	diplomat
Limbi vorbite	limba română
Ministru al artelor și informațiilor
În funcție 13 aprilie 1948 – 23 mai 1949
Succedat de	Eduard Mezincescu
Ministru al propagandei
În funcție 29 noiembrie 1946 – 30 decembrie 1947
Ministru al artelor
În funcție 19 august 1946 – 29 noiembrie 1946
Precedat de	Mihai Ralea
Ambasador al României în Bulgaria
Deputat în Marea Adunare Națională
Premii	Ordinul Meritul Cultural clasa I[*]​ (16 decembrie 1972)
Partid politic	Partidul Socialist Țărănesc (1938–1944) Partidul Național-Țărănesc (1934–1938) Frontul Plugarilor  PCR
Alma mater	Universitatea din București
Modifică date / text

Octav Livezeanu (n. 17 septembrie 1902, Râmnicu Vâlcea, Vâlcea, România – d. 29 noiembrie 1975[1]) a fost un om politic român, țărănist și comunist.

A fost ziarist, fiul avocatului A. Livezeanu; a urmat cursurile Facultății de Științe a Universității din București. Membru al Partidului Țărănesc și colaborator apropiat al dr. Nicolae Lupu. În 1934 a devenit membru PNȚ, pentru ca în 1938 să se înscrie în Partidul Socialist Țărănesc, condus de Mihai Ralea.

Ca ziarist, a lucrat la publicațiile Adevărul, Dimineața, Cuvântul liber, Dreptatea etc.[2] În 1938, Octav Livezeanu, împreună cu Mihail Sadoveanu și preotul Ioan Marina (viitorul patriarh Justinian), a înființat revista Muncă și Voe Bună, care includea o paginǎ bisericeascǎ intitulatǎ Pentru suflet.[3] După 1944 s-a apropiat de comuniști, intrând în Frontul Plugarilor, conducând și oficiosul acestui partid.[4]

Octav Livezeanu a fost ministru al artelor (19 august – 29 noiembrie 1946) în guvernul Petru Groza (1), ministru al propagandei (29 noiembrie 1946 – 30 decembrie 1947) în guvernul Petru Groza (2) și ministru al artelor și informațiilor (13 aprilie 1948 – 23 mai 1949) în guvernul Petru Groza (4). A lucrat în ultimii ani ca vicepreședinte al Institutului Român pentru Relațiile Culturale cu Străinătatea. Octav Livezeanu a fost deputat în Marea Adunare Națională.[5]

Distincții

• Medalia „40 de ani de la înființarea Partidului Comunist din Romînia” (6 mai 1961) „pentru merite în activitatea de partid și întărirea regimului democrat-popular”[6]
• Ordinul Meritul Cultural clasa I (16 decembrie 1972) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului”[7]

Note

1. „Vâlcea - Refacerea pluralismului politic”. istorielocala.ro. Arhivat din original la 26 noiembrie 2022. Accesat în 3 august 2021. 
2. „Sfera Politicii”. revistasferapoliticii.ro. 
3. Vodă, Mănăstirea Radu (4 februarie 2011). „Justinian Marina - Manastirea Radu Voda - Sfanta Treime si Sfantul Ierarh Nectarie”. manastirearaduvoda.ro. 
4. „copie arhivă”. Arhivat din original la 4 decembrie 2012. Accesat în 6 noiembrie 2010. 
5. mihai. „Nomenclatura – membrii II (D – L) – Comunismul in Romania”. 
6. Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 120 din 6 mai 1961 pentru conferirea medaliei „40 de ani de la înființarea Partidului Comunist din Romînia”, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul X, nr. 30, 31 decembrie 1961, p. 415.
7. Decretul nr. 506 din 16 decembrie 1972 privind conferirea unor ordine și medalii ale Republicii Socialiste România, text publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România din 31 decembrie 1972.