Oarța de Sus, Maramureș
Oarța de Sus este un sat în comuna Oarța de Jos din județul Maramureș, Transilvania, România. EtimologieEtimologia numelui localității: Din Oarța (derivat din tema Oar- + suf. -ț + -a) + de + Sus. [1] DemografieLa recensământul din 2011, populația era de 581 locuitori. [2] AșezareLocalitatea Oarța de Sus este situată în Sud-Vestul județului Maramureș, la poalele dealului Măgura din Culmea Codrului (Făgetului). Cu o suprafață de 1359 ha, satul Oarța de sus se întinde de-a lungul a trei văi: Valea Măgurii, Valea Perilor și Valea Bobotii. Vecinii localității sunt localitatățile Orțița în est și sud-est, Stremț în nord, comuna Bicaz în vest, și localitățile Giurlatecul Hododului și Hodod (județul Satu Mare) în sud. [3] În distanțe rutiere, Oarța de Sus se afla la 57 km de municipiul Baia Mare (jud. Maramureș)[4], la 47 km de municipiul Zalău (jud. Sălaj)[5], și la 16 km de localitatea Cehul Silvaniei (oraș în jud. Sălaj)[6]. Istorie![]() Prima atestare documentară a localității Oarța de Sus datează din anul 1391, într-o diplomă emisă de regele Ungariei Sigismund, prin care acesta dăruiește voievozilor din Maramureș satele Balc, Drag și zece moșii în districtul Ardudului.[3] De-a lungul istoriei, Oarța de Sus a aparținut mai multor unități administrative: Voievodatul lui Menumorut, Comitatul Szolnokul de Mijloc, Județul Sălaj, Regiunea Maramureș. Din anul 1968, Oarța de Sus aparține județului Maramureș. La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, locuitorii Oarței au participat în lupta pentru emancipare națională și unirea cu patria-mamă sub comanda lui George-Pop de Băsești.[7] Localitatea este cunoscută în țară și străinătate în principal datorită descoperirilor arheologice din zonele Ghiile Botii, Citere, Holmuri și altele. ÎnvățământOarta de Sus are două școli — una mai noua și alta mai veche, frecventate de 75 de elevi.[necesită citare] PersonalitățiÎn Oarța de Sus s-a născut mitropolitul Andrei al Albei, Crișanei și Maramureșului și arhiepiscop al Vadului, Feleacului si Clujului.
|
Portal di Ensiklopedia Dunia