Noaptea poeților asasinați
![]() ![]() Noaptea poeților asasinați (în rusă: Ночь казнённых поэтов) se referă la noaptea dintre 12 și 13 august 1952 când, din ordinul lui Stalin, 15 evrei sovietici, de profesie scriitori, poeți, artiști, muzicieni și actori, au fost condamnați pe nedrept, sub falsa acuzație de spionaj și trădare. 13 dintre aceștia au fost uciși[când?] în subsolul clădirii principale a Securității Statului din Moscova.[1] Acești intelectuali au făcut parte din Comitetul antifascist evreiesc. În 1948, acesta a fost dizolvat oficial pentru propagandă antisovietică. Acțiuni antisemiteDeși s-a folosit din plin de activitatea Comitetului evreiesc antifascist, Stalin l-a considerat ulterior ca fiind o amenințare personală, declanșând această persecuție, care s-a extins asupra evreilor în general. Antisemitismul lui Stalin s-a manifestat mai ales în septembrie 1948 și în iunie 1949, când sub falsa acuzație de spionaj și trădare au fost efectuate mai multe arestări. Persoanele respective au fost torturate, supuse la agresiuni fizice și psihice și izolate timp de 3 ani.[necesită citare] Astfel, Solomon Mikhoels, liderul acestui comitet, deși în timpul celui de-al Doilea Război Mondial adunase sume de bani importante pentru sprijinirea efortului de război al sovieticilor, este acuzat de înaltă trădare și de pactizare cu inamicul. În ianuarie 1948, Mikhoels a murit într-un accident rutier. Acuzații
NoteLegături externe
|
Portal di Ensiklopedia Dunia