Numeroasele sale comedii, jucate mai întâi pe scenele din Broadway, au fost traduse și reprezentate în întreaga lume, dobândind un loc de frunte în repertoriul teatral universal din secolele al XX-lea și al XXI-lea.
Între piesele sale se numără Amintiri din Brighton Beach, Biloxi Blues și Un cuplu ciudat. Neil Simon a câștigat Premiul Pulitzer pentru dramă pentru piesa Lost In Yonkers. După mai multe din piesele sale au fost realizate filme artistice, pentru care a scris scenariul. A mai scris și librete pentru musicaluri, ca de pildă Sweet Charity.
Familia și anii de tinerețe
Neil Simon s-a născut la 4 iulie 1927 în Bronx, New York, ca al doilea copil al lui Irving Simon, vânzător de stofă, și al soției sale, Mamie. Copilăria și-a petrecut-o în zilele Marii Depresiuni financiare, în cartierul Washington Heights din Manhattan. Tatăl își părăsea adesea familia, târând-o în dificultăți financiare și sufletești. După școala elementară, Neil a urmat cursurile liceului De Witt Clinton, pe care l-a absolvit la vârsta de 16 ani.
În anii de după cel de al Doilea Război Mondial a studiat pentru scurtă vreme la universitățile New York (1944-1945)[11] și apoi Denver (1945-1946). În 1945, tânărul s-a înrolat în armată, servind la baza aviatică Lowry. S-a distins ca ziarist sportiv scriind pentru „Rev-meter”, gazeta taberei militare.
Începutul carierei
După ce a fost eliberat din armată în anul 1946, cu gradul de caporal, Simon a lucrat vreme de doi ani ca funcționar responsabil cu poșta la birourile companiei Warner Bros din Manhattan. Mai târziu, a început,împreună cu fratele său, Danny Simon (1918-2005) să scrie scenarii pentru emisiuni de radio și televiziune.
În acest scop au urmat un curs rapid de scriere creativă cu umoristul Goodman Ace , de la Columbia Broadcasting System CBS. Au scris, între altele, pentru programul radiofonic „The Robert Q. Lewis Show” și pentru emisiunea de televiziune „The Phil Silvers Show”.
Câteva spectacole de revistă muzicală pe texte compuse de ei la teatrul de vară de la Camp Tamiment în Pennsylvania la începutul anilor 1950 au trezit interesul actorului comic Sid Caesar care i-a angajat pe cei doi frați pentru populara sa emisiune comică de televiziune Your Show of Shows. Munca din acei ani l-a inspirat mai târziu pe Neil Simon în comedia „Laughter on the 23rd Floor” din 1993.
Scenariile sale i-au adus primele nominalizări pentru Premiul Emmy și aprecierea lui Phil Silvers, care l-a angajat pentru serialul sau cunoscut ca „Sergeant Bilko” din anul 1959.
Primul spectacol de pe Broadway la care a participat, și la ale cărui scheciuri a colaborat și fratele sau Danny, a fost Catch a Star! din 1950.
Cariera de dramaturg și scenarist
Teatrul Neil Simon pe Broadway
Prima sa piesă produsă pe Broadway, pe scena Teatrului Brooks Atkinson, a fost „Come Blow Your Horn”, care a fost jucată succesiv de 678 de ori. Șase săptămâni după căderea cortinei, a urmat o a doua creație, musicalul „Little Me”. Deși nu a atras o audiență prea mare, el i-a adus lui Simon cel dintâi premiu Tony. În total Neil Simon a obținut în cursul lungii și prolificei sale cariere șaptesprezece nominalizări pentru premiul Tony, iar de trei ori l-a câștigat. În anul 1991 i s-a decernat și premiul Pulitzer pentru teatru, pentru piesa „Lost in Yonkers”.
În anul 1966 teatrele din Broadway au jucat în același timp nu mai puțin de patru creații ale lui Neil Simon: musicalul „Sweet Charity” și comediile „The Star-Spangled Girl”, „The Odd Couple” (Un cuplu ciudat) și „Barefoot in the Park”.(Desculț în parc)
Rodul colaborării cu producătorul Emanuel Azenberg au fost spectacolele „Băieții de aur” (The Sunshine Boys) în 1972, apoi „The Good Doctor”,„God's Favorite”, „Chapter Two”, „They're Playing Our Song”, „I Ought to Be in Pictures”, „Brighton Beach Memoirs” , „Biloxi Blues”, „Broadway Bound”, „Femeile lui Jake”,(Jake's Women), „The Goodbye Girl” și altele.
Neil Simon a mai scris scenarii pentru peste douăzeci de filme. Intre acestea se numără adaptări după piesele sale, dar și scenarii originale precum „The Out-of-Towners”,„Murder by Death” și „Adio, dar rămân cu tine!” (Goodbye Girl). Scenariile sale au obținut patru nominalizări pentru Premiul Oscar.
În anul 1983 Neil Simon a devenit unicul dramaturg în viață având la New York un teatru purtându-i numele. E vorba de fostul teatru Alvin de pe Broadway, numit în prezent Neil Simon Theatre,
Teme și genuri
Deși cunoscut mai cu seamă ca autor de comedii, Neil Simon a experimentat și alte genuri și teme. În anii 1970 el a scris mai multe drame, ca de pilda The Gingerbread Lady despre tendința auto-destructivă a unei star de cabaret, dependentă de picătura amară.
Chiar dacă opera sa validează, în general, normele sociale tradiționale, sunt în creațiile sale și elemente de critică socială.
La începutul anilor 1970 a scris piesa „The Good Doctor” (1973), cuprinzând scheciuri bazate pe povestiri de Cehov, apoi „God’s Favorite” (1974), inspirată de Cartea lui Iov.
În 1992 a scris piesa „Femeile lui Jake” (Jake’s Women), construită pe un flux de conștiință suprarealist. O parte din creațiile sale din anii 1970-1980 au un substrat autobiografic, ca de pildă „Capitol secund” (Chapter two) (1977) despre a doua căsătorie a unui văduv, și mai ales trilogia despre tinerețea sa, compusă din piesele „Amintiri din Brighton Beach” (Brighton Beach Memoirs) (1983), „Biloxi Blues” (1985) și „Broadway Bound” (1986)
Simon s-a distins și prin libretele sale pentru musicaluri ca de exemplu „Sweet Charity” (1967) „Promises, Promises” (1968) ,„They’re Playing Our Song” (1978) și „I Ought to Be in Pictures” (1980). A mai scris și farsa „Un cuplu (feminin) ciudat” (1985), versiune pentru femei a piesei originale „Un cuplu ciudat”.
Și în aceste lucrări el a exprimat, ca și în comediile sale teatrale, simțămintele păturii mijlocii americane, prin gura unor personaje nesigure și anxioase, obținând, totodată, efecte umoristice deosebite.
Viața personală
Neil Simon a fost căsătorit de cinci ori, și anume cu dansatoarea Joan Baim (1953–1973), cu actrița Marsha Mason, care a apărut în multe din comediile și filmele bazate pe scenariile sale
(1973–1981), de doua ori cu Diane Lander (1987–1988 și 1990–1998), și, în prezent, cu actrița
Elaine Joyce.
El are două fete Nancy și Ellen, din prima sa căsătorie, și Bryn, fiica lui Diane Lander dintr-o căsătorie precedentă a acesteia.
