Marvin Lee Minsky s-a născut în New York și este fiul unui chirurg oftalmolog și al unei activiste de origine evreiască.[10] A urmat cursurile școlii Fieldston din New York, liceul Bronx High School of Science și apoi școala superioară perparatoare Phillips Academy în Andover, Massachusetts. A fost înrolat în Marina americană între anii 1944 și 1945. A obținut diploma de licență în matematică la Harvard (1950) și un doctorat în matematică la Princeton (1954).[11][12] A fost profesor la MIT din anul 1958. În 1959[13] el și John McCarthy au fondat Laboratorul pentru informatică și inteligență artificială. Este momentan „profesor Toshiba” de arte mediatice și științe și profesor de inginerie electrică și informatică.
Isaac Asimov l-a descris pe Minsky ca una din cele două persoane despre care ar recunoaște că ar fi mai inteligenți ca el, cealaltă fiind Carl Sagan.[14]
Invențiile lui Minsky includ afișaj montat pe caschetă (HUD - Head-mounted Display) (1963) și microscopul confocal[15] (1957, un instrument care precede instrumentului modern: microscop confocal cu laser). A dezvoltat, alături de Seymour Papert prima implementare a limbajului de programare Logo, un limbaj destinat copiilor care folosește o „broască țestoasă” pentru a desena pe un ecran. Minsky a mai construit, în 1951, prima rețea neuronală cu legături aleatorii, SNARC.
Minsky a scris cartea Perceptronii (Perceptrons) cu Seymour Papert) care a devenit o operă fundamentală pentru analiza rețelelor neuronale. A mai fundamentat alte modele faimoase pentru IA. Cartea sa Un cadru pentru reprezentarea cunoașterii (A framework for representing knowledge) a creat o nouă paradigmă pentru programare. În vreme ce Perceptronii are astăzi o importanță istorică mai mult decât practică, teoria cadrelor (frames) este utilizată în continuare.[16] Minsky a mai scris despre posibilitatea ca formele de viață extraterestră ar putea gândi la fel ca oamenii, ceea ce ar permite comunicarea cu aceștia.[17] A fost consultant[18] pentru filmul2001: O odisee spațială (film) și numele său este menționat în film și în carte:
„Probabil nimeni nu va ști asta; nu a contat. În 1980, Minsky și Good au arătat cum rețelele neuronale pot fi generate prin auto-replicare prin intermediul unui program de învățare. Creierele artificiale pot fi „crescute” printr-un proces surprinzător de asemănător cu dezvoltarea unui creier uman. În orice caz, detaliile exacte nu vor fi cunoscute niciodată, și chiar dacă ar fi, ar fi de milioane de ori prea complexe pentru a fi înțelese de oameni.”
La începutul anilor 1970 în cadrul laboratorului de inteligență artificială de la MIT, Minsky și Papert au început dezvoltarea unor idei ce vor fi cunoscute sub numele teoria societății minții (Society of Mind). Teoria încearcă să explice cum ceea ce numim inteligență poate fi produsul unor interacțiuni ale unor părți non-inteligente. Minsky spune că cea mai mare sursă de idei despre teorie au venit din tentativa de a crea o mașină capabilă să folosească un braț robotic, o cameră video și un computer pentru a asambla blocuri folosite în jocurile copiilor. În 1986, Minsky a publicat cartea Societatea minții (Society of Mind), o lucrare comprehensivă despre teorie, spre deosebire de lucrările publicate anterior destinate unei audiențe generale.
În noiembrie 2006, Minsky a publicat Mașina emoțională (The Emotion Machine), o carte care critică multe teorii populare despre cum funcționează mintea umană și sugerează teorii alternative, care deseori înlocuiesc ideile simple cu altele mai complexe. Cartea se găsește gratuit pe saitul lui Minsky.[20]
Pe vremea când Sussman era un novice, Minsky a venit o dată la el în timp ce hăcuia la un PDP-6.
„Ce faci acolo?” întreabă Minsky.
„Antrenez o rețea neuronală legată aleatoriu să joace X și 0”, a răspuns Sussman.
„De ce e legată aleatoriu rețeaua neuronală”, a întrebat Minsky.
„Nu vreau să aibă păreri preconcepute despre cum se joacă”, zise Sussman.
Minsky apoi închide ochii.
„De ce ai închis ochii?”, întreabă Sussman pe magistru.
„Ca să fie goală încăperea”.
Atunci Sussman s-a iluminat.[32]
Minsky este ateu[33] și a semnat o scrisoare deschisă a oamenilor de știință în favoarea crionicii.[34]
Vezi și
Mașina inutilă – un „hack” amuzant hardware inventat de Minsky
^Hillis, Danny; John McCarthy; Tom M. Mitchell; Erik T. Mueller; Doug Riecken; Aaron Sloman; Patrick Henry Winston (). „In Honor of Marvin Minsky's Contributions on his 80th Birthday”. AI Magazine. Association for the Advancement of Artificial Intelligence. 28 (4): 103–110. Arhivat din original la . Accesat în .
^Asimov, Isaac (). In Joy Still Felt: The Autobiography of Isaac Asimov, 1954-1978. Doubleday/Avon. p. 217,302. ISBN0-380-53025-2.
^Minsky a aplicat pentru brevetul numit Aparatul de microscopie al lui Minsky (Minsky's Microscopy Apparatus) în 1957 și brevetul a fost acordat sub numărul de brevet SUA 3.013.467 în 1961. Conform biografiei sale publicate pe pagina MIT Media Lab webpage, „În 1956, atunci când încă mai era „junior fellow” la Harvard, Minsky a inventat și construit primul microscop confocal, un instrument optic cu o rezoluție și calitate a imaginii fără precedent”.
^Leon M. Lederman, Judith A. Scheppler (). „Marvin Minsky: Mind Maker”. Portraits of Great American Scientists. Prometheus Books. p. 74. ISBN9781573929325. O altă zonă în care el este „contra curentului” sunt opiniile sale spirituale. În privința religiei, el este un ateu confirmat: „Cred că [religia] este o boală mentală transmisibilă... Creierul are nevoie să creadă că știe explicația anumitor lucrurilor.Mentenanță CS1: Utilizează parametrul autori (link) ”
enInterviu de istorie orală cu Terry Winograd în cadrul Institutului Charles Babbage, Universitatea Minnesota, Minneapolis. Winograd descrie minca sa în informatică, lingvistică și inteligență artificială la MIT și discută despre Marvin Minsky și alții.
