Margit Slachta

Margit Slachta
Date personale
Născută	18 septembrie 1884[2][3][4] Kassa, Austro-Ungaria[3][5]
Decedată	6 ianuarie 1974 (89 de ani)[1][4][3] Buffalo, New York, SUA
Cetățenie	Ungaria[3]
Religie	Biserica Catolică[1]
Ocupație	călugăriţă învățătoare redactor[*]​ activist social[*]​ politiciană
Locul desfășurării activității	Budapesta
Limbi vorbite	limba maghiară
Activitate
Partid politic	Keresztény Nemzeti Egység Pártja[*][[Keresztény Nemzeti Egység Pártja (former Hungarian political party)|​]], Keresztény Női Tábor[*][[Keresztény Női Tábor (Hungary political party XX century)|​]]
Premii	Drept între popoare (18 februarie 1969)[1]
Modifică date / text

Margit Slachta (sau Schlachta, n. 18 septembrie 1884, Kassa, Austro-Ungaria – d. 6 ianuarie 1974, Buffalo, New York, SUA) a fost o activistă maghiară. În 1920 ea a fost prima femeie aleasă în Dieta Ungariei, iar în 1923 a fondat un institut romano-catolic religios destinat femeilor.[6]

Biografie

S-a născut în Kassa, Ungaria, în 1884. De la o vârstă fragedă Margit și părinții ei au plecat să trăiască în Statele Unite ale Americii pentru o scurtă perioadă.[7] La întoarcerea lor în Ungaria, Margit a fost instruită la o școală catolică din Budapesta, ca profesoară de franceză și de limba germană.

Ca susținătoare a drepturilor omului a fondat „Uniunea Femeilor Catolice”, o organizație al cărei scop era promovarea femeii în societatea maghiară. În 1920 Margit Slachta a fost prima femeie care a fost aleasă în Parlamentul din Budapesta.[8][9] În 1908 s-a alăturat unei comunități religioase, „Societatea Misiunii Sociale”. În 1923 a fondat organizația „Societatea Surorilor Sociale”. Această organizație a devenit bine cunoscută în întreaga Ungarie pentru asistență medicală, moașe și servicii de orfelinat.[10] Comunitatea a deschis școli profesionale de asistență socială în Budapesta și Cluj. Unii studenți s-au alăturat comunității religioase.

Primele legi anti-evreiești au fost adoptate în Ungaria în anul 1938. Slachta a publicat în ziarul „Vocea Spiritului” articole în care a criticat legile respective. În 1943 guvernul i-a suprimat ziarul, dar Slachta a continuat să-l publice clandestin. Ordinul ei de călugărițe a continuat să se implice în salvarea evreilor, iar sora Sára Salkaházi a fost împușcată din acest motiv.

Margit Slachta a revenit în Parlament după alegerile din 1945. Cu toate acestea, ea a demisionat din partid în ianuarie 1946, rămânând ca independentă.[11][12]

Referințe

1. ^ The Righteous Among the Nations Database 
2. Schlachta Margit, accesat în 9 octombrie 2017 
3. ^ WeChangEd 
4. ^ Margit Slachta, GeneaStar 
5. „Margit Slachta”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 15 decembrie 2014 
6. Bartov, O. & Mack, P. (2001).
7. Sheetz-Nguyen, Jessica.
8. Rogow, S.M. (2005).
9. Phayer, M. (2000) The Catholic Church and the Holocaust, 1930–1965. p. 117 (ISBN 9780253337252)
10. „Sheetz, Jessica A., "Margit Slachta and the early rescue of Jewish families, 1939-42"” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 21 octombrie 2013. Accesat în 31 mai 2017. 
11. Mária Palasik (2011) Chess Game for Democracy: Hungary Between East and West, 1944-1947, McGill-Queen's Press, p. 39
12. Francisca de Haan, Krasimira Daskalova, Anna Loutfi (2006) Biographical Dictionary of Women's Movements and Feminisms in Central, Eastern, and South Eastern Europe: 19th and 20th Centuries, Central European University Press, p. 522

Bibliografie

• Mona, Ilona. (1997). Slachta Margit (OCLC 246094536)

Legături externe

• hu Biografie