Și-a început studiile muzicale la Sibiu (1910-1914), continuându-le la Viena (1918-1921) cu muzicianul de origine română Eusebie Mandicevschi și cu Franz Schmidt.[5]
La Viena a luat contact cu marea tradiție muzicală germană, dar și cu tendințele postromantice ale vremii, care i-au influențat din plin limbajul armonic.
Prima publicare a zece piese în caracter românesc extrase din Codex Caioni a fost făcută de compozitorul Marțian Negrea, într-unul din studiile sale.[7]
Creația sa muzicală, deși nu prea numeroasă, cuprinde toate genurile.
Compoziții
muzică de cameră
Cvartet de coarde, op. 17, 1949
Suita pentru clarinet și pian, op. 27, 1960
Martie și Ghețarul, piesă pentru flaut inspirată de un poem de Lucian Blaga,[8]
Piesa “Ghețarul de la Scărișoara” pentru clarinet și pian
3 Miniaturi pentru pian, pentru copii: Melc, melc codobelc; Dans românesc; Văleanca [1920 - 1945] . - Durată: 4' ; București: Editura Didactică și Pedagogică , 1963
3 Schițe românești pentru pian: Cîntec de leagăn; Nocturnă; Din muntii [1920 - 1945] . - Durată: 11' 45 ; Revista de Muzică și Poezie , 1936 . - nr. 7 ; București: Editura Societatea Compozitorilor Români , 1946
Canoane, preludii, corale, fugi, op. 2. - 1919
Rondo pentru pian, op. 4 - 1920 . - Durată: 8' ; Cluj: Editura autorului , 1922
Impresii de la țară, op. 6, suită pentru pian: Preludiu; A fost odată; Fusul; Jocul ielelor; Sara-n poartă; Alunelul - 1921 . - Durată: 14' 30 ; București: ESPLA , 1957; București: Editura Muzicală , 1966
Sonată pentru pian, op. 5, în Sol major - 1921 . - Durată: 12'
Sonatină pentru pian, op. 8, în la minor: Allegro moderato; Variațiuni la cîntecul "Foaie verde trei bujori"; Allegro - 1922 . - Durată: 15' 10 ; București: Editura Societatea Compozitorilor Români, 1924 ; București: Editura Muzicală , 1959
muzică simfonică
Simfonia primăverii, op. 23, 1956;
Concert pentru orchestră, op. 28, 1963
Suita simfonică Povești din Grui, op. 15
Fantezie simfonică, op. 5, 1921
Divertimento pentru orchestră, 1951
Recrutul, op. 21, 1953
Sărbătoarea muncii, op. 25, 1958
muzică vocal-simfonică
Recviem, op. 25, 1957
muzică de film
Prin Munții Apuseni, op. 20, 1952
operă
Marin Pescarul, op. 12, 1933 (cu libretul inspirat din nuvela Păcat boieresc de Mihail Sadoveanu)
muzică corală
Album de coruri mixte, op. 10 1921-1938
Album de coruri pentru copii, op. 11, pentru 2-3 voci egale
Psalmul 123, text de rugăciune
Păstorița, 1959, cor mixt, versuri de George Coșbuc
Floare roșie, 1961, cor mixt, versuri de Ion Boldici
Doină și joc din Oaș, 1968, cor mixt, versuri populare
Triptic bucolic, 1968, cor mixt, versuri populare
Cât îi muntele de lung, 1969 cor bărbătesc, versuri de Ioan Meițoiu
Scrieri
Tratat de instrumente (1925)
Tratat de forme muzicale (1932)
Un compozitor român din secolul al XVII-lea: Ioan Căianu (1629-1687), Craiova, Scrisul Românesc, [1941]
Tratat de contrapunct și fugă (1957)
Tratat de armonie (1958).
În anul 1996 la inițiativa familiei regretatului doctor Sorin Negrea, fiul compozitorului, a fost înființată Fundația culturală „Marțian Negrea”. Scopul primordial al fundației este promovarea valorilor muzicale românești, interpreți, compozitori, dirijori.[10] Președintele fundației este nepoata artistului, pianista și profesoara Miruna Negrea, iar vicepreședinte este soțul ei, flautistul Adrian Stoica.[11]
În anul 2003, la 30 de ani după moartea sa, în localitatea Valea Viilor, în prezența a numeroase oficialități din județul Sibiu, a fost dezvelit bustul lui Marțian Negrea.[12]
Distincții
Medalia „A cincea aniversare a Republicii Populare Române” (24 decembrie 1952) „pentru lupta și munca duse în vederea făuririi, consolidării și prosperării Republicii Populare Române”[13]
^Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române nr. 508 din 24 decembrie 1952 pentru conferirea Medaliei „A cincea aniversare a Republicii Populare Române”, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, anul I, nr. 13, 29 decembrie 1952, p. 110.
.JPG)
