|
Liza MinnelliLiza May Minnelli (n. 12 martie 1946) este o actriță, cântăreață și dansatoare americană, laureată a premiului Oscar pentru rolul din musicalul Cabaret. Este fiica actriței Judy Garland și a celui de al doilea soț al acesteia, Vincente Minnelli. Este cunoscută pentru prezența scenică energizantă și vocea sa alto puternică.[6] Minnelli este supranumită „Regina Broadway-ului”.[7][8] Căutând să lucreze în lumea teatrului, Minnelli se mută în 1961 în New York City, unde își începe cariera ca și actriță de musical, cântăreață în cluburi de noapte și cântăreață de muzică pop tradițională. Își face debutul pe scenă în piesa de teatru Best Foot Forward și câștigă un Premiu Tony pentru Flora the Red Menace în 1965, care marchează începutul colaborării dintre ea și duoul compozitor-scriitor Kander și Ebb. Ei au scris, regizat și produs multe dintre prestațiile televizate și de scenă ale lui Minnelli și au ajutat în conturarea imaginii sale stilizate de supraviețuitoare. Melodiile devenite imnuri de supraviețuire New York, New York, Cabaret și Maybe This Time, alături de rolurile sale pe scenă și pe marele ecran au consolidat-o pe Minnelli ca un important gay icon.[9] Lăudată de critici pentru primele sale presații din filme non-muzicale, în special The Sterile Cuckoo (1969), care i-a adus o nominalizare la Premiile Oscar pentru cea mai bună actriță, Minnelli ajunge un star internațional jucând în Cabaret și în emisiunea Liza with a Z (1972). Pe 22 iunie 1969 își pierde mama, Judy Garland, care moare la 47 de ani. Majoritatea filmelor sale următoare, cu excepția lui Arthur (1981), au primit critici negative și au fost dezamăgiri la box-office. Se întoarce pe Broadway pentru musicaluri precum The Act (1977), The Rink (1984) și concertul Liza's at The Palace... (2008) și lucrează în multe programe de televiziune și concerte de music hall la sfârșitul anilor '70. Concertele sale din 1979 și 1987 la Carnegie Hall și la Radio City Music Hall în 1991 și 1992 sunt recunoscute drept cele mai de succes prestații ale sale. Între 1988 și 1990 pleacă în turneu cu Frank Sinatra și Sammy Davis Jr. cu seria de concerte Frank, Liza & Sammy: The Ultimate Event. Din 2010, Minnelli a refuzat să mai țină concerte mari în favoarea spectacolelor intime.[10][11][12][13][14] Copilărie Liza May Minnelli s-a născut în 12 martie 1946 la Cedars-Sinai Medical Center în Beverly Boulevard, Los Angeles. Este fiica lui Judy Garland și a lui Vincente Minnelli.[15] Și-a primit numele după cântecul lui Ira Gershwin, Liza (All the Clouds'll Roll Away). Minnelli are o soră vitregă, Lorna, și un frate vitreg, Joey, din mariajul lui Garland cu afaceristul Sid Luft. Mai are o soră vitregă pe nume Christiane Nina Minnelli (poreclită Nina Tina), din mariajul al doilea al tatălui său.[16] Nașii lui Liza Minnelli sunt William Spier și scriitoarea Kay Thompson (autoarea cărților pentru copii Eloise). A fost distribuită în primul spectacol la trei ani, apărând în scena finală a filmului In the Good Old Summertime (1949); filmul îi mai are în distribuție pe Garland și Van Johnson. În 1961 se mută în New York, învățând la High School of Performing Arts și, mai tâziu, la Chadwick School.[17] CarierăTeatruÎn 1961, Minnelli a studiat la Cape Cod Melody Tent în Hyannis, Massachusetts. A făcut parte din corul piesei Flower Drum Song și a jucat rolul lui Muriel în Take Me Along. A început să profeseze ca solistă la vârsta de 17 ani cu relansarea musicalului Best Foot Forward, pentru care a primit premiul World Theatre.  Anul următor, mama sa o invită să cânte alături de ea în concertul de la London Palladium. Spectacolul este înregistrat și apoi lansat ca album. Studiază la Scarsdale High School pentru un an, unde ia parte în producția piesei Jurnalul Annei Frank și pleacă în Israel în turneu. Se întoarce pe Broadway la 19 ani, unde câștigă premiul Tony pentru Flora the Red Menace. Piesa de teatru marchează prima colaborare dintre ea, John Kander și Fred Ebb. În 1997, joacă pe Broadway musicalul Victor/Victoria, înlocuind-o pe Julie Andrews. MuzicăMinnelli a început să lucreze ca și cântăreață în cluburi de noapte la 19 ani, debutând la Hotelul Shoreham din Washington D.C.. În același an a susținut concerte în cluburi de noapte din Las Vegas, Los Angeles, Chicago, Miami și New York City. Succesul din urma spectacolelor sale live a dus la lansarea albumelor Liza! Liza! (1964), It Takes Time (1965) și There is a Time (1966), semnate cu casa de discuri Capitol Records. În primii ani a înregistrat atât melodii pop tradiționale, cât și cântece din musicalurile în care jucase. Între 1968 și 1970, lansează albumele Liza Minnelli (1968), Come Saturday Morning și New Feelin' (ambele în 1970) cu A&M Records. Lansează The Singer (1973) și Tropical Nights (1977) cu Columbia Records. _(5508565349).jpg) În 1989, colaborează cu grupul Pet Shop Boys pe albumul Results, o înregistrare dance electronică. Sunt lansate 4 single-uri: Losing My Mind, Don't Drop Bombs, So Sorry, I Said și Love Pains. Minnelli cântă live Losing My Mind la ceremonia Premiilor Grammy înainte să îi fie acordat Premiul Grammy Legend (primele premii de acest gen s-au acordat în 1990 lui Minnelli, Andrew Lloyd Webber, Smokey Robinson și Willie Nelson). Cu acest premiu, Minnelli devine una din cele 16 personalități - listă în care sunt incluși Whoopi Goldberg, Mike Nichols, Barbra Streisand, Audrey Hepburn și alții - care au câștigat un Oscar, un Grammy, un Tony și un Emmy. În 1992, Minnelli cântă pe stadionul Wembley în concertul tribut pentru prietenul său, Freddie Mercury, melodia We Are the Champions, alături de restul formației Queen. În 1996, lansează albumul jazz Gently. În 2006, Liza Minnelli colaborează cu trupa My Chemical Romance pe albumul The Black Parade, cântând un solo cu Gerard Way în piesa Mama. Albumul Confessions este lansat de artistă în data de 21 septembrie 2010.[18] FilmPrimul rol creditat al lui Minnelli a fost cel din filmul Charlie Bubbles (1967). Patru ani mai tâziu devine vocea lui Dorothy în filmul animat Journey Back to Oz, inspirat de Vrăjitorul din Oz (film din 1939). Minnelli joacă o adolescentă excentrică în The Sterile Cuckoo (1969), primul film realizat de Alan J. Pakula. Primește o nominalizare pentru cea mai bună actriță la Premiile Oscar. Joacă alt personaj excentric în filmul Tell Me That You Love Me, Jonie Moon (1970), regizat de Otto Preminger. O scenă din film cauzează nemulțumiri în statul Massachusetts, fiind fără permisiune filmată într-un cimitir.[19][20] În 1972, Minnelli joacă în cel mai bine primit film al său, Cabaret. Ca să se pregătească pentru rol, Minnelli susține că a căutat fotografii cu actrițele Louise Glaum și Louise Brooks.[21] Sally Bowles, personajul său, era o dansatoare de cabaret într-un club din Berlinul anilor '30. Filmul i-a adus Premiul Oscar pentru cea mai bună actriță, un Glob de Aur, un premiu BAFTA, și de asemenea premiul Sant Jordi și premiul David di Donatello pentru cea mai bună actriță străină. Minnelli joacă după Cabaret (1972) în trei filme dezamăgitoare la box-office: Lucky Lady (1975), A Matter of Time (1976), în care joacă alături de Ingrid Bergman, și New York, New York (1977). Următor hit al lui Minnelli este filmul Arthur (1981).[22] Mai joacă în Rent-a-Cop (1988), Arthur 2: On the Rocks (1988) și în Stepping Out (1991), o comedie musical. TeleviziuneCa și copil și adolescent, Minnelli apare în diferite emisiuni și showuri de varietăți găzduite de personalități precum Jack Paar, Joe Franklin, Mike Douglas, Johnny Carson și Merv Griffin. În 1959, cântă și dansează împreună cu Gene Kelly în primul său special de televiziune. În anii '60, apare în emisiuni ca The Ed Sullivan Show, The Hollywood Palace și The Judy Garland Show. În 1964, joacă un episod în serialul dramatic Mr. Broadway, interpretând rolul lui Minnie. Urmând succesul filmului Cabaret, Minnellli realizează împreună cu regizorul Bob Fosse specialul televizat din 1972, Liza with a 'Z'. A Television Special. Specialul câștigă patru Premii Emmy, inclusiv unul pentru Minnelli. Viață personalăMinnelli a suferit de alcoolism și dependeță de droguri pentru o perioadă lungă de timp după ce mama sa a murit.[23] Prietenul său, Andy Warhol, notează în jurnalul său despre adicția actriței.[23][24] Împreună cu Warhol și Bianca Jagger, Minnelli frecventa cluburile de noapte din New York City în anii '70. Minnelli a declarat că are ca și confesiune Biserica Episcopală din Statele Unite.[25] Minnelli s-a căsătorit și a divorțat de patru ori. Primul mariaj, cu muzicianul australian Peter Allen[26], s-a încheiat în 1974 după ce Minnelli îl găsește acasă cu un alt bărbat.[27] În același an, se căsătorește cu Jack Haley Jr., producător și regizor american. Tatăl lui Haley jucase în Vrăjitorul din Oz. Cei doi divorțează în 1979. Minnelli se căsătorește cu Mark Gero, sculptor, în 1979. Divorțează în 1992. Ultimul mariaj, cu David Gest, începe în 2002 și se finalizează cu divorțul lor din 2007, după ce s-au separat încă din iulie 2003. Liza Minnelli nu are copii. O sarcină a lăsat-o cu hernie hiatală după ce doctorii au încercat să salveze copilul. Filmografie CinemaTeleviziune
Special-uri
DiscografieArticol principal: Discografia lui Liza Minnelli
Producții de scenă
PremiiPremii de film
Premii de televiziune
Note
Bibliografie
Legături externe
|
Portal di Ensiklopedia Dunia
