Hartă anotată a lui Charon, cu numele aprobate de IAU până în 2018
Formele de relief de pe Charon, cel mai mare satelit al lui Pluto, sunt cartografiate de către oameni de știință, folosind date de la sonda New Horizons. Echipa le-a dat nume provizorii celor mai proeminente.
Până în aprilie 2020, numai unele nume au fost recunoscute oficial de Uniunea Astronomică Internațională, care a fost de acord cu faptul că numele formelor de relief de pe Charon ar trebui să fie extrase din următoarele:[1][2]
Destinații și momente importante din spațiul fictiv și alte explorații.
Nave spațiale fictive și mitologice și alte explorații.
Călători și exploratori fictivi și mitologici.
Autori și artiști asociați cu exprorarea spațiului, în special Pluto și Centura Kuiper.
Unele forme de relief descoperite de misiunea New Horizons au primit nume provizorii bazate pe diferite francize science fiction și de fantezie, care includ Star Wars, Star Trek, Doctor Who, Alien, Firefly șiMacross.[3] Aceste nume rămân neoficiale până când sunt acceptate de IAU.
Pe 11 aprilie 2018, IAU a anunțat că mai multe nume au fost recunoscute în mod oficial.[4]
Terrae
O terra este o masă de uscat sau un teren înalt extins. Singurul teren înalt al lui Charon este numit după o destinție fictivă.
navă fantomă mitologică care traversează mările din jurul insulei Chiloé, de lângă coasta lui Chile, strângând morții, care trăiesc pe ea pe vecie după aceea
Poză cu Charon centrată pe Craterul Ripley. Nostromo Chasma trece prin Ripley. Vader este creterul întunecat la 12:00, Craterul Organa este la 9:00, Craterul Skywalker la 8:00, Gallifrey Macula și Tardis Chasma la 4:00.
Craterele de pe Charon sunt numite după personaje asociate cu science fiction și fantezie.
^Moore, Jeffrey M.; McKinnon, William B.; Spencer, John R.; Howard, Alan D.; Schenk, Paul M.; Beyer, Ross A.; Nimmo, Francis; Singer, Kelsi N.; Umurhan, Orkan M. (). „The geology of Pluto and Charon through the eyes of New Horizons”. Science (în engleză). 351 (6279): 1284–1293. arXiv:1604.05702. Bibcode:2016Sci...351.1284M. doi:10.1126/science.aad7055. ISSN0036-8075. PMID26989245.