Listă de caracteristici ale suprafeței lui Titan Aceasta este o listă cu caracteristicile suprafeței satelitului planetei Saturn , Titan . Denumirile oficiale pentru aceste caracteristici au fost anunțate recent, suprafața lui Titan a fost practic necunoscută înainte de sosirea sondei Cassini–Huygens .[ 1] Unele caracteristici au fost cunoscute dinainte după anumite poreclele informale; aceste nume sunt notate acolo unde este cazul. A se reține că unele caracteristici cu o dimensiune fizică dată de „diametru” pot să nu fie circulare; atunci numărul se referă la lungime. [ note 1]
Harta globală a lui Titan – cu etichete
IAU (august 2016).
Titan − suprafața de sub ceață (decembrie 2018)
Caracteristici albedo
Titan – vederi infraroșu (2004–2017)
Caracteristicile Albedo de pe Titan sunt numite după locurile sacre sau magice din literatură sau din mitologiile terestre.[ 2]
Luminoase
Întunecate
Arcūs
Arcūs titaneene (caracteristici în forme de arc ) sunt denumite după zeități ale fericirii.
Colles
Colles sunt dealuri mici denumite după personaje din Pământul de Mijloc al lui J. R. R. Tolkien .[ 3]
Cratere
Crater
Coordonate
Diametru (km)
Numit după
Nume informal
Afekan
25°48′N 200°18′W / 25.8°N 200.3°V (Afekan )
115.0
Afekan, zeu creator din Noua Guinee
Beag
34°42′S 169°36′W / 34.7°S 169.6°V (Beag )
145.0
Beag, zeiță irlandeză/celtică
Forseti
25°30′N 10°24′W / 25.5°N 10.4°V (Forseti )
115.0
Forseti , zeu nordic
Hano
40°18′N 14°54′E / 40.3°N 14.9°E (Hano )
100.0
Hano , Bella Coola (nord-vestul SUA și vestul Canadei) zeița educației cunoașterii și magiei. Ea s-a manifestat ca un șaman pentru a putea învăța oamenii
Ksa
14°00′N 65°24′W / 14.0°N 65.4°V (Ksa )
29.0
Ksa , spirit al poporului Lakota /Oglala
'Circus Maximus'
Menrva
20°06′N 87°12′W / 20.1°N 87.2°V (Menrva )
392.0
Menrva , zeiță etruscă
Momoy
11°36′N 44°36′W / 11.6°N 44.6°V (Momoy )
40.0
Momoy, șaman strămoș Chumash și zeița magiei
Mystis
0°06′N 194°54′W / 0.1°N 194.9°V (Mystis )
20.0
Mystis , nimfă greacă
Selk
7°00′N 199°00′W / 7.0°N 199.0°V (Selk )
80.0
Selk, zeiță egipteană
Sinlap
11°18′N 16°00′W / 11.3°N 16.0°V (Sinlap )
80.0
Sinlap , spirit Kachin
Soi
24°18′N 140°54′W / 24.3°N 140.9°V (Soi )
75.0
Soi, zeu al înțelepciunii melanezian (Insula Noua Irlandă Papua Noua Guinee).
Faculae
Faculaele (punctele luminoase) sunt numite după insule de pe Pământ care nu sunt independente din punct de vedere politic. [ 4] Grupurile de facule poartă numele arhipelagurilor de pe Pământ.
Facula
Coordonate
Numită după
Nume informal
Antilia Faculae
11°00′S 187°00′W / 11.0°S 187.0°V (Antilia Faculae )
Antillia , mythical Atlantic archipelago
Bazaruto Facula
11°36′N 16°06′W / 11.6°N 16.1°V (Bazaruto Facula )
Bazaruto, insulă din Mozambic
Coats Facula
11°06′S 29°12′W / 11.1°S 29.2°V (Coats Facula )
Insula Coats , Canada
Crete Facula
9°24′N 150°06′W / 9.4°N 150.1°V (Crete Facula )
Creta , insulă greacă
Elba Facula
10°48′S 1°12′W / 10.8°S 1.2°V (Elba Facula )
Elba ,insulă italiană
Kerguelen Facula
5°24′S 151°00′W / 5.4°S 151.0°V (Kerguelen Facula )
Insulele Kerguelen , insulă subantarctică franceză
Mindanao Facula
6°36′S 174°12′W / 6.6°S 174.2°V (Mindanao Facula )
Mindanao , insulă filipineză
'Irlanda'
Nicobar Faculae
2°00′N 159°00′W / 2.0°N 159.0°V (Nicobar Faculae )
Insulele Nicobar , arhipelag Indian
Oahu Facula
5°00′N 166°42′W / 5.0°N 166.7°V (Oahu Facula )
Oahu , insulă Hawaiiană
Santorini Facula
2°24′N 145°36′W / 2.4°N 145.6°V (Santorini Facula )
Santorini , insulă greacă
Shikoku Facula
10°24′S 164°06′W / 10.4°S 164.1°V (Shikoku Facula )
Shikoku , insulă japoneză
'Marea Britanie'
Texel Facula
11°30′S 182°36′W / 11.5°S 182.6°V (Texel Facula )
Texel , insulă olandeză
'Manhattan'
Tortola Facula
8°48′N 143°06′W / 8.8°N 143.1°V (Tortola Facula )
Tortola , Insulele Virgine Britanice
'Melcul'
Vis Facula
7°00′N 138°24′W / 7.0°N 138.4°V (Vis Facula )
Vis , insulă croată
Fluctūs
Termenul "fluctus " se referă la terenul cu curgeri. Fluctūs pe Titan poartă numele figurilor mitologice asociate cu frumusețea . [ 5]
Flumina
Un flumen este o formă de relief care arată ca un canal sculptat de lichid. Flumina se referă la o rețea de râuri. Unele flumina nu se găsesc în apropierea corpurilor lichide, care sunt etichetate drept „vale uscată”. Ele sunt numite după râuri mitice sau imaginare. [ 6]
Freta
Un fretum (plural freta ) este o strâmtoare de lichid care leagă două corpuri lichide mai mari. Ele poartă numele personajelor din seria Fundația de romane științifico-fantastice de Isaac Asimov . [ 7]
Insulae
Insulaele sunt insule din mările lui Titan. Ele sunt numite după insule legendare. [ 9]
Insula
Coordonate
Corp Lichid
Numită după
Bermoothes Insula
67°06′N 317°06′W / 67.1°N 317.1°V ({{PAGENAME}} )
Kraken Mare
Bermoothes, o insulă fermecată în Tempesta lui Shakespeare
Bimini Insula
73°18′N 305°24′W / 73.3°N 305.4°V ({{PAGENAME}} )
Kraken Mare
Bimini, insula din legenda Arawak despre care se spune că ar conține fântâna tinereții.
Bralgu Insula
76°12′N 251°30′W / 76.2°N 251.5°V ({{PAGENAME}} )
Ligeia Mare
Baralku, în cultura Yolngu, insula morților și locul de unde au provenit Djanggawul, cei trei frați creatori.
Buyan Insula
77°18′N 245°06′W / 77.3°N 245.1°V ({{PAGENAME}} )
Ligeia Mare
Buyan, o insulă stâncoasă din poveștile populare rusești situată pe malul de sud al Mării Baltice
Hawaiki Insulae
84°19′N 327°04′W / 84.32°N 327.07°V ({{PAGENAME}} )
Punga Mare
Hawaiki, insula natală originală a poporului polinezian în mitologia locală
Hufaidh Insulae
67°00′N 320°18′W / 67°N 320.3°V ({{PAGENAME}} )
Kraken Mare
Hufaidh, insulă legendară din mlaștinile din sudul Irakului
Krocylea Insulae
69°06′N 302°24′W / 69.1°N 302.4°V ({{PAGENAME}} )
Kraken Mare
Crocylea, insula mitologică grecească din Marea Ionică, lângă Itaca
Mayda Insula
79°06′N 312°12′W / 79.1°N 312.2°V ({{PAGENAME}} )
Kraken Mare
Mayda, insulă legendară din nord-estul Atlanticului
Meropis Insula
83°51′N 313°41′W / 83.85°N 313.68°V ({{PAGENAME}} )
Punga Mare
Meropis, insula fictivă menționată de scriitorul grec antic Theopompus în lucrarea sa Philippica
Onogoro Insula
83°17′N 311°42′W / 83.28°N 311.7°V ({{PAGENAME}} )
Punga Mare
Insula Onogoro, insulă mitologică japoneză
Penglai Insula
72°12′N 308°42′W / 72.2°N 308.7°V ({{PAGENAME}} )
Kraken Mare
Penglai, insula chineză de munte mitologică unde au trăit nemuritori și zei.
Planctae Insulae
77°30′N 251°18′W / 77.5°N 251.3°V ({{PAGENAME}} )
Ligeia Mare
Symplegades, „stâncile care se ciocnesc” din Bosfor pe care se spunea că numai Argo le-a trecut cu succes.
Royllo Insula
68°18′N 297°12′W / 68.3°N 297.2°V ({{PAGENAME}} )
Kraken Mare
Royllo, insulă legendară din Atlantic, în pragul necunoscutului, lângă Antilla și Saint Brandan.
Labyrinthi
Labyrinthi (complexe de văi sau creste care se intersectează) [ 10] de pe Titan poartă numele planetelor din universul fictiv Dune creat de Frank Herbert . [ 11] [ 12]
Lacunae
Lacunaele sunt zone întunecate cu aspect de albii de lacuri secate, care sunt numite după lacurile intermitente de pe Pământ. [ 24]
Lacunae
Coordonate
Lungime (km)
Numit după
Atacama Lacuna
35.9
Salar de Atacama, lac intermitent din Chile
Eyre Lacuna
25.4
Este numit după Lacul Eyre , un lac intermitent din Australia . [ 25]
Jerid Lacuna
42.6
Chott el Djerid, lac intermitent din Tunisia
Kutch Lacuna
175
Great Rann of Kutch, lac intermitent la granița dintre Pakistan și India
Melrhir Lacuna
23
Chott Melrhir, lac intermitent din Algeria
Nakuru Lacuna
188
Lacul Nakuru, lac intermitent din Kenya
Ngami Lacuna
37.2
Este numit după Lacul Ngami, din Botswana , [ 26] și, ca și omonimul său terestru , este considerat a fi endoreic .
RacetrackLacuna
9.9
Racetrack Playa, lac intermitent din California , SUA
Uyuni Lacuna
27
Salar de Uyuni , lac intermitent din Bolivia și cel mai mare deșert de sare din lume.
Veliko Lacuna
93
Lacul Veliko , lac intermitent din Bosnia-Herțegovina
Woytchugga Lacuna
449
Indicațiile sunt că este un lac intermitent și așa a fost numit în 2013 după Lacul Woytchugga de lângă Wilcannia, Australia . [ 27] [ 28]
Lacūs
Lacuri de metan lichid de pe Titan. Vedere de la Bolsena Lacus (dreapta jos) la Mackay Lacus (stânga sus).
Lacūs (forma plurală al lui lacus folosită în nomenclatura geologică Titan) sunt lacuri de hidrocarburi. [ 29]
Caracteristici inelare mari
Caracteristicile inelare mari sunt numite după zeitățile înțelepciunii din mitologia mondială. [ 30]
Maculae
Maculaele (petele întunecate) titaneene sunt numite după zeitățile fericirii, păcii și armoniei în mitologia lumii. [ 31]
Maria
Maria (pluralul lui mare) sunt mări de hidrocarburi. [ 32]
Montes
Munții sunt numiți după munții din Pământul de Mijloc fictiv creat de JRR Tolkien . [ 33]
Paterae
Pateraele sunt cratere de caldeiră sau cu pereți adânci cu o posibilă origine vulcanică. Sotra Patera a fost numită anterior Sotra Facula, care a urmat tema de denumire pentru Faculae . [ 34] În prezent, nu există o nomenclatură pentru această clasă de forme de relief pe Titan.
Planitiae
Planitiae (câmpiile joase) de pe Titan poartă numele planetelor din universul fictiv Dune , creat de Frank Herbert . [ 35] [ 36]
Regiuni
Regiones (regiuni distinct diferite de împrejurimile lor) sunt numite după zeitățile păcii și fericirii. [ 45]
Sinūs
Sinus (golfurile) din mări sau lacuri sunt numite după golfuri terestre sau fiorduri. [ 46]
Sinus
Coordonate
Corp lichid
Lungime (km)[ note 5]
Sursa numelui
Arnar Sinus
72°36′N 322°00′W / 72.6°N 322°V ({{PAGENAME}} )
Kraken Mare
101
Arnar, fiord din Islanda
Avacha Sinus
82°52′N 335°26′W / 82.87°N 335.43°V ({{PAGENAME}} )
Punga Mare
51
Golful Avacha din Kamceatka , Rusia
Baffin Sinus
80°21′N 344°37′W / 80.35°N 344.62°V ({{PAGENAME}} )
Kraken Mare
110
Marea Baffin dintre Canada și Greenland
Boni Sinus
78°41′N 345°23′W / 78.69°N 345.38°V ({{PAGENAME}} )
Kraken Mare
54
Golful Boni din Indonesia
Dingle Sinus
81°22′N 336°26′W / 81.36°N 336.44°V ({{PAGENAME}} )
Kraken Mare
80
Golful Dingle din Irlanda
Fagaloa Sinus
82°54′N 320°30′W / 82.9°N 320.5°V ({{PAGENAME}} )
Punga Mare
33
Golful Fagaloa din Insula Upolu, Samoa
Flensborg Sinus
64°54′N 295°18′W / 64.9°N 295.3°V ({{PAGENAME}} )
Kraken Mare
115
Flensburg Firth, fiord dintre Danemarca și Germania
Fundy Sinus
83°16′N 315°38′W / 83.26°N 315.64°V ({{PAGENAME}} )
Punga Mare
91
Golful Fundy din Canada care are cele mai mari
maree din lume[ 47]
Gabes Sinus
67°36′N 289°36′W / 67.6°N 289.6°V ({{PAGENAME}} )
Kraken Mare
147
Gabes, sau Syrtis minor, un golf din Tunisia
Genova Sinus
80°07′N 326°37′W / 80.11°N 326.61°V ({{PAGENAME}} )
Kraken Mare
125
Golful Genova din Italia
Kumbaru Sinus
56°48′N 303°48′W / 56.8°N 303.8°V ({{PAGENAME}} )
Kraken Mare
122
Golf din India
Lulworth Sinus
67°11′N 316°53′W / 67.19°N 316.88°V ({{PAGENAME}} )
Kraken Mare
24
Gulful Lulworth din Anglia de sud
Maizuru Sinus
78°54′N 352°32′W / 78.9°N 352.53°V ({{PAGENAME}} )
Kraken Mare
92
Golful Maizuru din Japonia
Manza Sinus
79°17′N 346°06′W / 79.29°N 346.1°V ({{PAGENAME}} )
Kraken Mare
37
Golful Manza din Tanzania
Moray Sinus
76°36′N 281°24′W / 76.6°N 281.4°V ({{PAGENAME}} )
Kraken Mare
204
Golful Moray din Scoția
Nicoya Sinus
74°48′N 251°12′W / 74.8°N 251.2°V ({{PAGENAME}} )
Ligeia Mare
130
Golful Nicoya din Costa Rica
Okahu Sinus
73°42′N 282°00′W / 73.7°N 282°V ({{PAGENAME}} )
Kraken Mare
141
Golful Okahu aproape de Auckland , Noua Zeelandă
Patos Sinus
77°12′N 224°48′W / 77.2°N 224.8°V ({{PAGENAME}} )
Ligeia Mare
103
Patos, fiord din Chile
Puget Sinus
82°24′N 241°06′W / 82.4°N 241.1°V ({{PAGENAME}} )
Ligeia Mare
93
Golful Puget din Washington , United States
Rombaken Sinus
75°18′N 232°54′W / 75.3°N 232.9°V ({{PAGENAME}} )
Ligeia Mare
92.5
Rombaken, fiord din Norvegia
Saldanha Sinus
82°25′N 322°30′W / 82.42°N 322.5°V ({{PAGENAME}} )
Punga Mare
18
Golful Saldanha din Africa de Sud
Skelton Sinus
76°48′N 314°54′W / 76.8°N 314.9°V ({{PAGENAME}} )
Kraken Mare
73
Ghețarul Skelton aproape de Marea Ross , Antarctica
Trold Sinus
71°18′N 292°42′W / 71.3°N 292.7°V ({{PAGENAME}} )
Kraken Mare
118
Formațiunea de Fiorduri Trold din Nunavut , Canada
Tumaco Sinus
82°33′N 315°13′W / 82.55°N 315.22°V ({{PAGENAME}} )
Punga Mare
31
Tumaco, oraș port și golf din Columbia
Tunu Sinus
79°12′N 299°48′W / 79.2°N 299.8°V ({{PAGENAME}} )
Kraken Mare
134
Tunu, fiord din Groenlanda
Wakasa Sinus
80°42′N 270°00′W / 80.7°N 270°V ({{PAGENAME}} )
Ligeia Mare
146
Golful Wakasa din Japonia
Walvis Sinus
58°12′N 324°06′W / 58.2°N 324.1°V ({{PAGENAME}} )
Kraken Mare
253
Golful Walvis din Namibia
Terrae
Terrae sunt mase de uscat extensive. Ca și în cazul caracteristicilor albedo, ele sunt numite după locuri sacre și fermecate din culturi din întreaga lume. [ 48]
Undae
Undae sunt câmpuri de dune . Pe Titan sunt numite după zeitățile grecești ale vântului. [ 49]
Virgae
Virgae (dungi de culoare) sunt numite după zeii ploii din mitologiile lumii. [ 50]
Deoarece natura exactă a multor forme de relief rămâne misterioasă, un număr de trăsături a avut nevoie de timp pentru a primi nume formale și sunt cunoscute după porecle. În cele mai multe cazuri, indicațiile de luminozitate și întuneric nu se referă la lumina vizibilă, ci la imaginile în infraroșu folosite pentru a privi prin ceața obscură a lui Titan. [ 51]
„Secera”: o regiune mare, întunecată, în formă de seceră, identificată de Telescopul Spațial Hubble.
„Gâtul lui Kraken”: denumire neoficială pentru strâmtoarea care separă bazinele de nord și de sud ale Kraken Mare , înainte de a fi numită oficial Seldon Fretum. A fost folosit în publicațiile timpurii care au emis ipoteza despre rolul său cu disiparea mareelor și curenții de suprafață între cele două bazine ale lui Kraken Mare. [ 52] [ 53]
Vezi și
Note
^ The USGS web site gives size as a "diameter", but it is actually the length in the longest dimension.
^ "Dry valleys" apply to rivers that are not directly connected to a known liquid body (Mare or lacus).
^ The USGS web site gives size as a "diameter", but it is actually the length in the longest dimension.
^ The USGS web site gives size as a "diameter", but it is actually the length in the longest dimension.
^ The USGS web site gives size as a "diameter", but it is actually the length in the longest dimension.
Referințe
^ „Gazetteer of Planetary Nomenclature: Titan Features” . Planetarynames.wr.usgs.gov. Accesat în 8 septembrie 2010 .
^ „Titan albedo features” . USGS Gazetteer of Planetary Nomenclature . Accesat în 14 martie 2020 .
^ a b c d e f g „Gazetteer of Planetary Nomenclature: Titan Colles” . Planetarynames.wr.usgs.gov. Accesat în 26 iunie 2015 .
^ „Titan facula, faculae” . USGS Gazetteer of Planetary Nomenclature . Accesat în 14 martie 2020 .
^ „Titan fluctus” . USGS Gazetteer of Planetary Nomenclature . Accesat în 14 martie 2020 .
^ „Titan river, rivers” . USGS Gazetteer of Planetary Nomenclature . Accesat în 14 martie 2020 .
^ „Titan fretum” . USGS Gazetteer of Planetary Nomenclature . Accesat în 14 martie 2020 .
^ Lorenz, Ralph D.; Kirk, Randolph L.; Hayes, Alexander G.; Anderson, Yanhua Z.; Lunine, Jonathan I.; Tokano, Tetsuya; Turtle, Elizabeth P.; Malaska, Michael J.; Soderblom, Jason M. (15 iulie 2014 ). „A radar map of Titan Seas: Tidal dissipation and ocean mixing through the throat of Kraken” . Icarus (în engleză). 237 : 9–15. doi :10.1016/j.icarus.2014.04.005 . ISSN 0019-1035 .
^ „Titan islands” . USGS Gazetteer of Planetary Nomenclature . Accesat în 14 martie 2020 .
^ Greeley, Ronald (2013 ). Introduction to Planetary Geomorphology . Cambridge University Press. p. 32. ISBN 978-0-521-86711-5 .
^ Blue, Jennifer (4 august 2009 ). „Hot Topics: New Name, Descriptor Term, and Theme Approved for Use on Titan” . USGS Astrogeology . Arhivat din original la 1 noiembrie 2014 . Accesat în 8 septembrie 2010 .
^ „Titan Labyrinthi” . USGS Gazetteer of Planetary Nomenclature . Accesat în 25 octombrie 2020 .
^ „Ecaz Labyrinthus” . USGS Gazetteer of Planetary Nomenclature . 8 octombrie 2014 . Accesat în 3 ianuarie 2015 .
^ „Ipyr Labyrinthus” . USGS Gazetteer of Planetary Nomenclature . 5 ianuarie 2021 . Accesat în 27 martie 2021 .
^ „Kaitain Labyrinthus” . USGS Gazetteer of Planetary Nomenclature . 5 ianuarie 2021 . Accesat în 27 martie 2021 .
^ „Kronin Labyrinthus” . USGS Gazetteer of Planetary Nomenclature . 1 martie 2017 . Accesat în 27 martie 2021 .
^ „Muritan Labyrinthus” . USGS Gazetteer of Planetary Nomenclature . 8 martie 2017 . Accesat în 27 martie 2021 .
^ „Naraj Labyrinthus” . USGS Gazetteer of Planetary Nomenclature . 8 martie 2017 . Accesat în 27 martie 2021 .
^ „Niushe Labyrinthus” . USGS Gazetteer of Planetary Nomenclature . 15 septembrie 2017 . Accesat în 27 martie 2021 .
^ „Palma Labyrinthus” . USGS Gazetteer of Planetary Nomenclature . 8 martie 2017 . Accesat în 27 martie 2021 .
^ „Richese Labyrinthus” . USGS Gazetteer of Planetary Nomenclature . 8 octombrie 2014 . Accesat în 3 ianuarie 2015 .
^ „Sikun Labyrinthus” . USGS Gazetteer of Planetary Nomenclature . 6 ianuarie 2010 . Accesat în 8 septembrie 2010 .
^ „Tupile Labyrinthus” . USGS Gazetteer of Planetary Nomenclature .
^ „Titan Lacunae” . USGS Gazetteer of Planetary Nomenclature . Accesat în 26 iunie 2015 .
^ „Eyre Lacuna” . USGS planetary nomenclature page . USGS . Accesat în 30 decembrie 2019 .
^ „Ngami Lacuna” . USGS planetary nomenclature page . USGS . Accesat în 30 decembrie 2019 .
^ „Woytchugga Lacuna” . Gazetteer of Planetary Nomenclature . International Astronomical Union (IAU) . 3 decembrie 2013 . Accesat în 14 ianuarie 2016 .
^ „Woytchugga Lacuna” . USGS planetary nomenclature page . USGS . Accesat în 30 decembrie 2019 .
^ „Titan lakes” . USGS Gazetteer of Planetary Nomenclature . Accesat în 14 martie 2020 .
^ „Titan large ringed feature” . USGS Gazetteer of Planetary Nomenclature . Accesat în 14 martie 2020 .
^ „Titan macula, maculae” . USGS Gazetteer of Planetary Nomenclature . Accesat în 14 martie 2020 .
^ „Titan mare, maria” . USGS Gazetteer of Planetary Nomenclature . Accesat în 14 martie 2020 .
^ „Titan Mons, Montes” . USGS Gazetteer of Planetary Nomenclature . Accesat în 27 octombrie 2015 .
^ „Planetary Names: Patera, paterae: Sotra Patera on Titan” . planetarynames.wr.usgs.gov . Accesat în 8 octombrie 2021 .
^ Blue, Jennifer (4 august 2009 ). „Hot Topics: New Name, Descriptor Term, and Theme Approved for Use on Titan” . USGS Astrogeology . Arhivat din original la 1 noiembrie 2014 . Accesat în 8 septembrie 2010 .
^ „Titan Planitiae” . USGS Gazetteer of Planetary Nomenclature . Accesat în 3 ianuarie 2015 .
^ „Arrakis Planitia” . USGS Gazetteer of Planetary Nomenclature . 5 aprilie 2010 . Accesat în 8 septembrie 2010 .
^ „Caladan Planitia” . USGS Gazetteer of Planetary Nomenclature . 8 octombrie 2014 . Accesat în 3 ianuarie 2015 .
^ „Chusuk Planitia” . USGS Gazetteer of Planetary Nomenclature . 4 august 2009 . Accesat în 8 septembrie 2010 .
^ „Giedi Planitia” . USGS Gazetteer of Planetary Nomenclature . Accesat în 14 martie 2020 .
^ „Hagal Planitia” . USGS Gazetteer of Planetary Nomenclature .
^ „Poritrin Planitia” . USGS Gazetteer of Planetary Nomenclature . 8 octombrie 2014 . Accesat în 3 ianuarie 2015 .
^ „Romo Planitia” . USGS Gazetteer of Planetary Nomenclature .
^ „Rossak Planitia” . USGS Gazetteer of Planetary Nomenclature .
^ „Titan regio, regiones” . USGS Gazetteer of Planetary Nomenclature . Accesat în 14 martie 2020 .
^ „Titan sinus (bays)” . USGS Gazetteer of Planetary Nomenclature . Accesat în 14 martie 2020 .
^ Garrett, Christopher (august 1972). „Tidal Resonance in the Bay of Fundy and Gulf of Maine” . Nature (în engleză). 238 (5365): 441–443. doi :10.1038/238441a0 . ISSN 1476-4687 .
^ „Titan terra, terrae” . USGS Gazetteer of Planetary Nomenclature . Accesat în 14 martie 2020 .
^ „Titan unde, undae” . USGS Gazetteer of Planetary Nomenclature . Accesat în 14 martie 2020 .
^ „Titan virga, virgae” . USGS Gazetteer of Planetary Nomenclature . Accesat în 14 martie 2020 .
^ Barnes, Jason W.; Brown, Robert H.; Turtle, Elizabeth P.; McEwen, Alfred S.; Lorenz, Ralph D.; Janssen, Michael; Schaller, Emily L.; Brown, Michael E.; Buratti, Bonnie J. (7 octombrie 2005 ). „A 5-Micron-Bright Spot on Titan: Evidence for Surface Diversity” . Science (în engleză). 310 (5745): 92–95. doi :10.1126/science.1117075 . ISSN 0036-8075 . PMID 16210535 .
^ Lorenz, Ralph D.; Kirk, Randolph L.; Hayes, Alexander G.; Anderson, Yanhua Z.; Lunine, Jonathan I.; Tokano, Tetsuya; Turtle, Elizabeth P.; Malaska, Michael J.; Soderblom, Jason M. (15 iulie 2014 ). „A radar map of Titan Seas: Tidal dissipation and ocean mixing through the throat of Kraken” . Icarus (în engleză). 237 : 9–15. doi :10.1016/j.icarus.2014.04.005 . ISSN 0019-1035 .
^ Tokano, Tetsuya; Lorenz, Ralph D.; Van Hoolst, Tim (1 noiembrie 2014 ). „Numerical simulation of tides and oceanic angular momentum of Titan's hydrocarbon seas” . Icarus (în engleză). 242 : 188–201. doi :10.1016/j.icarus.2014.08.021 . ISSN 0019-1035 .
Legături externe