Limba punică

Limba punică 𐤃𐤁𐤓𐤉𐤌 𐤐𐤍𐤉𐤌
Data apariției	secolul al VIII-lea î.Hr.
Sistem de scriere	Alfabetul fenician
Clasificare
limbi afro-asiatice Limbi semitice Limba feniciană limba punică
Statut oficial și codificare
ISO 639-3 (cel mai răspândit dialect)	xpu[1]
Răspândire în lume
Estensión de la llingua púnica.
Puteți vizita Wikipedia în limba punică.
Această pagină poate conține caractere Unicode
Modifică date / text

Limba punică, o limbă semitică, era o variantă a limbii feniciene, utilizată în principal de cartaginezi, descendenți ai coloniștilor fenicieni din Cartagina, o colonie fondată de fenicienii din Tir în nordul Africii în jurul anului 814 î.Hr. Aceasta a fost limba oficială a Imperiului Cartaginez și a jucat un rol important în regiunea mediteraneană până la cucerirea romană din 146 î.Hr.[2]

Origine și răspândire

• Originea lingvistică: Punica făcea parte din ramura canaanită^⁠(d) a limbilor semitice, înrudită cu feniciana, ebraica și alte limbi canaanite.
• Răspândirea geografică: Vorbită inițial în Cartagina, limba s-a extins în toată zona de influență cartagineză, inclusiv în nordul Africii, Sicilia, Sardinia, Corsica, sudul Spaniei și Malta.

Caracteristici lingvistice

• Scrierea: Limba punică folosea alfabetul fenician, un sistem de scriere consonantic care omitea în mod obișnuit vocalele. Textul era scris de la dreapta la stânga.
• Structura: Era o limbă aglutinantă, cu o gramatică tipică limbilor semitice, incluzând un sistem de rădăcini triliterale.
• Vocabular: Deși există influențe locale (berbere, grecești, romane), punica a păstrat multe caracteristici comune cu feniciana.

Influențe culturale și religioase

• Limba era strâns legată de religia cartagineză, care avea rădăcini feniciene. Termenii religioși, precum cei referitori la Baal Hammon și Tanit (zeii principali), sunt bine documentați.
• Punica a fost și o limbă comercială, utilizată pe scară largă pentru comerț și comunicare în lumea mediteraneană.

Surse scrise

• Inscripțiile punice reprezintă cea mai importantă sursă de informații despre limbă. Exemple notabile includ:
  • Inscripțiile din Cartagina: Mai ales cele religioase și funerare.
  • Inscripția de la Nora (Sardinia): Cea mai veche inscripție feniciană/punică din Mediterana de Vest.
• Scrieri ale autorilor latini și greci menționează utilizarea limbii punice, dar aceste descrieri sunt indirecte.

Decăderea limbii

• După cucerirea Cartaginei de către romani în 146 î.Hr., limba punică a început să piardă din importanță. Totuși, a continuat să fie vorbită în nordul Africii timp de câteva secole.
• Lingviștii cred că limba punică ar fi influențat dialectele berbere din regiune.
• Augustin de Hipona (Sf. Augustin) menționează în scrierile sale din secolul al IV-lea d.Hr. că limba punică era încă utilizată în unele regiuni din nordul Africii.

Moștenire

• Deși limba a dispărut, influența sa poate fi găsită în toponime, nume proprii și unele cuvinte integrate în alte limbi din regiune.
• Alfabetul fenician/punic a avut o influență semnificativă asupra altor sisteme de scriere, inclusiv alfabetul grecesc și cel latin.

Note

1. Language 
2. chatgpt