Lilly Steinschneider

Lilly Steinschneider
Date personale
Născută	13 ianuarie 1891[1] Budapesta, Austro-Ungaria[1]
Decedată	28 martie 1975 (84 de ani)[1] Nisa, Franța
Căsătorită cu	Johannes Coudenhove-Kalergi[*][[Johannes Coudenhove-Kalergi |​]]
Cetățenie	Ungaria
Ocupație	aviatoare
Modifică date / text

Lilly Helene Steinschneider-Wenckheim (n. 13 ianuarie 1891, Budapesta, Austro-Ungaria – d. 28 martie 1975, Nisa, Franța), cunoscută ca Lilly Steinschneider, a fost prima femeie maghiară care s-a calificat ca pilot. Steinschneider a primit licența de pilot numărul patru din Ungaria.[2] Ea a zburat cu un monoplan Etrich Taube.

Tinerețe

Lilly Steinschneider s-a născut la Budapesta la 13 ianuarie 1891, ca al doilea copil al Irmei Wohr și Bernát Steinschneider, o familie bogată austro-ungaro-evreiască. Tatăl ei era proprietarul unei fabrici de pilote care furniza huse de pilote pentru Casa de Habsburg din Austria, iar mama ei avea origini cehe. Lilly a fost al doilea copil născut al familiei Steinschneider, cu un frate mai mare pe nume Hugó. Se știu puține lucruri despre primii optsprezece ani din viața ei.[3][4]

Cariera de pilot

A învățat să zboare de la instructorul de zbor Karl Illner din Wiener Neustadt în august 1912. A fost prima femeie maghiară și a doua femeie din Imperiul Austro-Ungar care s-a calificat ca pilot (prima a fost aviatoarea Božena Laglerová^⁠(d)). Steinschneider a primit licența de pilot numărul patru din Ungaria.[2] Ea a zburat cu monoplanul Etrich Taube. La 6 octombrie 1912 a participat la spectacolul aerian organizat la Nagyvárad (Oradea). Ea a făcut furori ca femeie la întâlnirea de zbor de la aerodromul din Aspern în 1913.[5] Pilotul francez Jeanne Pallier a zburat și ea în acea zi, iar cele două femei s-au clasat pe locul trei și al patrulea la concursul de durată.[2]

Căsătoria și viața ulterioară

Contele Hansi cu soția sa, pionierul aviației Lilly Steinschneider - de pictorul Alfred Offner^⁠(de)^[traduceți] (1879-1947), care a locuit o vreme în Castelul Ronsperg, casa cuplului.

În 1914, s-a căsătorit cu contele Johann Graf Coudenhove-Kalergi^⁠(de)^[traduceți], din familia Coudenhove-Kalergi, fiul lui Heinrich von Coudenhove-Kalergi^⁠(d) și Mitsuko Aoyama^⁠(d)[6] și fratele mai mare al lui Richard von Coudenhove-Kalergi.[3]

După căsătorie, ea a încetat să zboare și a locuit cu soțul ei în Castelul Ronsperg^⁠(d) din zona Boemia din Republica Cehă.[7]

În 1927 s-a născut fiica sa, Maria Electa Thecla Elisabeth Christina Helena Sophia Coudenhove-Kalergi, cunoscută sub numele de Marina.[8] În 1939, ea și fiica ei s-au mutat în Italia din Republica Cehă pentru a evita persecuția nazistă datorită moștenirii ei evreiești.[3]

Lilly Steinschneider a decedat la 28 martie 1975 la Geneva.[4]

Strada Lilly Steinschneider în Wiener Neustadt

Comemorare

Strada Lilly-Steinschneider din Wiener Neustadt din Austria a fost numită în onoarea ei.

Scriitorul Bernhard Setzwein descrie viața și căsătoria ei cu Johann Graf Coudenhove-Kalergi în romanul său Samuraiul boem (în germană: Der böhmische Samurai), care a fost publicat în 2017.[9][10]

Note

1. ^ Czech National Authority Database, accesat în 23 noiembrie 2019 
2. ^ Lebow, Eileen F. (2003). Before Amelia : women pilots in the early days of aviation (ed. 1st paperback). Washington, D.C.: Brassey's, Inc. pp. 88–89. ISBN 1-57488-532-4. OCLC 52305816. 
3. ^ „The story of the first Hungarian airwoman”. Daily News Hungary (în engleză). 24 noiembrie 2018. Accesat în 21 aprilie 2021. 
4. ^ FLUG-Informationen 59. Jg., Folge III+IV/2009
5. „Flughafen Aspern - Erinnerungen an eine vergangene Epoche der österr. Luftfahrt”. 3 mai 2011. Arhivat din original la 3 mai 2011. Accesat în 21 aprilie 2021. 
6. „Aktuelles”. 27 decembrie 2015. Arhivat din original la 27 decembrie 2015. Accesat în 21 aprilie 2021. 
7. Coudenhove-Kalergi, Barbara (2015). Zuhause ist überall, S. 69. Frankfurt: Fischer.
8. „Marie-Electa Thekla Elisabeth Christine Helene Sophie Coudenhove-Kalergi von Ronspergheim”. geni_family_tree (în engleză). Accesat în 21 aprilie 2021. 
9. Bernhard Setzwein, Bayerischer Rundfunk (21 mai 2017). „Der böhmische Samurai: Ein Paradiesvogel im Nachkriegs-Regensburg” (în germană). 
10. Setzwein, Bernhard (2017). Der böhmische Samurai Roman. Haymon Verlag (ed. 1st). Innsbruck. ISBN 978-3-7099-7286-1. OCLC 965632574. 

Legături externe

• Biografie și fotografii