Lehliu Gară

Lehliu Gară
—  oraș  —
Lehliu Gară Lehliu Gară (România) Poziția geografică
Coordonate: 44°26′18″N 26°51′12″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Călărași
SIRUTA	93888
Atestare documentară	1853
Titulatura de oraș	1989
Reședință	Lehliu Gară[*]​
Componență	Lehliu Gară[*]​, Buzoeni, Răzvani, Valea Seacă
Guvernare
- primar al orașului Lehliu Gară[*]​	Iulian Iacomi[1][2][3] (PSD, 2008)
Suprafață
- Total	86 km²
Altitudine	55 m.d.m.
Populație (2021)
- Total	5.991 locuitori
- Densitate	77,8 loc./km²
Fus orar	UTC+2
Cod poștal	915300
Prezență online
site web oficial GeoNames
Poziția localității Lehliu Gară Poziția localității Lehliu Gară
Modifică date / text

Lehliu Gară este un oraș în județul Călărași, Muntenia, România, format din localitatea componentă Lehliu Gară (reședința), și din satele Buzoeni, Răzvani și Valea Seacă.[4]

Așezare

Orașul se află în câmpia Bărăganului și este traversat de autostrada București Constanța, pe care este deservit de o ieșire, precum și de șoseaua națională DN3, care leagă Călărașiul de București. La Lehliu-Gară, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN3A, care duce la Fetești. Cele două drumuri se intersectează la Lehliu Gară cu șoseaua județeană DJ201B, care duce spre sud la Valea Argovei și spre nord în județul Ialomița la Sălcioara și Ciochina.[5]

Istorie

În zona actuală a orașului Lehliu-Gară nu a funcționat nicio comună până la începutul secolului al XX-lea. Anuarul Socec din 1925 consemnează satele Culcați-Răzvani și Valea Seacă în comuna Lupșanu din plasa Lehliu a județului Ialomița.[6] În 1931, aceste două sate s-au separat și au format comuna Răzvani.[7]

În 1950, comuna Răzvani a devenit reședința raionului Lehliu din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București. În 1968, a revenit la județul Ialomița, reînființat, i s-a arondat și satul Buzoeni (fost la comuna Valea Argovei) și i s-a schimbat numele în Lehliu-Gară după numele principalei localități apărută pe teritoriul ei.[8][9] În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași,[10] iar în 1989 comuna Lehliu Gară a fost promovată la rang de oraș.[11][12][13]

Demografie

Componența etnică a orașului Lehliu Gară

     Români (71,82%)

     Romi (16,42%)

     Alte etnii (0,1%)

     Necunoscută (11,65%)

Componența confesională a orașului Lehliu Gară

     Ortodocși (84,94%)

     Penticostali (2,2%)

     Alte religii (0,6%)

     Necunoscută (12,25%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Lehliu Gară se ridică la 5.991 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 6.502 locuitori.[14] Majoritatea locuitorilor sunt români (71,82%), cu o minoritate de romi (16,42%), iar pentru 11,65% nu se cunoaște apartenența etnică.[15] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (84,94%), cu o minoritate de penticostali (2,2%), iar pentru 12,25% nu se cunoaște apartenența confesională.[16]

Lehliu Gară - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație

Orașul Lehliu Gară este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Iulian Iacomi, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din 2008. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[17]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	9
	Alianța pentru Unirea Românilor	4
	Partidul Național Liberal	2

Note

1. Rezultate alegeri parţiale. Iulian Iacomi câştigă al treilea mandat de primar la Lehliu Gară, Adevărul, 12 iunie 2017 
2. Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central 
3. Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
4. „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea nr. 290 din 2018. Parlamentul României. 
5. Google Maps – Lehliu Gară (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în 14 ianuarie 2014. 
6. Melbert, N., ed. (1925). „Comuna Armășești”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 363. 
7. „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 214. 15 iulie 1931. 
8. „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în 14 ianuarie 2014. 
9. „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în 14 ianuarie 2014. 
10. „Decretul nr. 15/1981”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în 19 decembrie 2013. 
11. „Legea 2/1989, Anexa 12”. LegeOnline.ro. Accesat în 14 ianuarie 2014. 
12. „Decretul-lege nr. 38/1990 privind abrogarea Legii nr. 2/1989 referitoare la organizarea administrativă a teritoriului țării”, Lege5, accesat în 20 decembrie 2023 
13. „Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România actualizată 2023”, Lege5, accesat în 20 decembrie 2023 
14. „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013. 
15. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023. 
16. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023. 
17. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.