Câteva dintre legile și ordonanțele antievreiești din perioada guvernului Goga-Cuza (29 decembrie 1937 – 10 februarie 1938). Decretele-legi erau emise de guvern fără sancționare parlamentară.[2]
În primul rând "Legea revizuirii cetățeniei" (Decretul Lege nr. 169 din 22 ianuarie 1938)[3]. Aceasta invalida cetățenia acordată evreilor după alcătuirea României Mari și cerea ca în termen de 40 de zile de la publicarea listelor de cetățenie toți evreii să-și depună pentru “verificare” actele și documentele de confirmare specificate. Cei care nu se conformau sau cei ale căror documente erau considerate insuficiente urmau să fie declarați “străini” fără drepturi politice, riscând pierderea dreptului de muncă și fiind expuși expulzării.[2][4] Legea cuprindea clauze-șicană adeseori imposibil de îndeplinit și a dus la retragerea cetățeniei a 225.222 de persoane, care au reprezentat 36,7% din totalul celor vizați.[1]
De asemenea:
interzicerea ziarelor conduse sau redactate de ziariști evrei,[1]
excluderea evreilor din toată administrația publică și a celor 1540 avocați evrei din Baroul București,[1]
excluderea evreilor din comerțul cu produsele monopolurilor de stat (tutun, alcool, chibrituri) și din domeniul agricol,[1]
exproprierea pentru „nevoi de utilitate publică” a diverse proprietăți evreiești (întreprinderi agricole, imobile și proprietăți proprietate particulară sau aparținând unor instituții evreiești),[1]
interdicția angajării de servitoare creștine de vârstă sub 40 de ani în case de evrei.[1]
Dictatura regală (guvernul Ion Gigurtu) și regimul antonescian
Legile antievreiești cele mai aspre au fost promulgate in perioada dictaturii regale (10 februarie 1938 – 5 septembrie 1940) si a regimului antonescian (4 septembrie 1940 – 23 august 1944). Legile din 8 august 1940 introduse de guvernul Ion Gigurtu copiau Legile de la Nürnberg,[5][6] însă atât în literă, cât probabil și în practică, comportau un caracter și mai draconic decât cele naziste.[7]
Decret-Lege
Articol lege/ Decizie ministerială
Dată
Temă \ aprobat \ semnat
1220
03/05/1940
"Definiția" rasială a evreilor
2650
08/08/1940
"Definiția" rasială a evreilor - Starea juridică a locuitorilor evrei din România \ Carol al II-lea \ primul ministru Ion Gigurtu și ministrul Justiției Ion V. Gruia.
Evreii sunt definiti pe criterii religioase și rasiale și sunt împărțiți în trei categorii. Diferitelor categorii sunt enumarate interdicții de muncă, profesii, funcții publice, aparținerea la asociații sportive naționale, anumite organizații, comitete de conducere, armată, interdictia de a dobândi proprietăți sau întreprinderi rurale.
Li se interzice dobândirea numelor românești și tatălui evreu i se pot ridica puterile părintești asupra copilului creștin în anumite condiții.
Încălcarea legii se pedepsește cu închisoare și amenzi.[8][3]
2651
08/08/1940
Interzicerea căsătoriilor între români de sânge și evrei atât în țară cât și peste hotare. Aceste căsătorii pot fi nulificate oricând. Declarația dinaintea căsătoriei trebuie să arate dacă cei ce vor să se căsătorească sunt sau nu evrei. Ofițerul de stare civilă trebuie să cerceteze religia acestora înainte de căsătorie și să întrebe și martorii referitor la religia mirilor.
Nerespectarea legii se pedepseste cu închisoare și amendă.[9][3]
153377
29/08/1940
Regimul de educație a evreilor.
Elevii evrei dintr-o anumită categorie se pot înscrie la învătământ numai în limita locurilor disponibile după înscrierea tuturor elevilor creștini. Alte categorii de evrei sunt excluse(numerus nullus) sau se pot inscrie numai în învătământul secundar sau superior daca mai rămân locuri.
În niciun caz procentul de evrei nu poate fi mai mare de 6% din clasă(numerus clausus).
Nu se permite înscrierea evreilor în licee model, liceele de aplicație ale școlilor normale superioare, în scoli speciale sau scoli profesionale. \ Decizia Ministerului de Educație Națională [3]
42181
08/09/1940
Tot personalul evreiesc al teatrelor și operelor din România, naționale și particulare este concediat.
Sunt înființate teatre și trupe de teatru evreiești, care erau autorizate a prezenta piese în limba română, dar nu piese aparținând unor autori români. / Ministerului Cultelor și Artelor. [10][3].
42,352
09/09/1940
Cultul mozaic este exclus din lista cultelor istorice sprijinite și autorizate de statul român. Statul român constată numai existența de fapt a confesiunii mozaice care urmează să se manifeste conform potrivit deciziunilor ministeriale ulterioare./decizie ministerială[3][10]
42,354
09/09/1940
Toate sinagogile pot funcționa numai pe baza unei aprobări speciale a Ministerul Cultelor și Artelor
Sinagogile vor trebui să deservească cel puțin 400 de familii evreiești în mediu urban și 200 în mediu rural. Toate celelalte sinagogi se vor închide imediat și vor intra în patrimoniul statului. Toate organizațiile mozaice pe teritoriul cărora nu va mai exista o sinagoga își vor înceta imediat orice activitate. /decizie ministerială.[3]
43,932
19/09/1940
Suspendarea deciziunii ministeriale nr. 42,354 din 09/09/1940.[3]
44400
21/09/1940
Deciziunea Ministerială 42181 din 08/09/1940 se referă numai la scenele românești și exclude scenele trupelor particulare evreiești autorizate.[3]
3294
1
03/10/1940
Interzice evreilor dreptul de a concesiona altora farmacii[11][3].
3361
04/10/1940
Înființarea comisarilor de românizare.[12] (doc. 13, pag. 68)
3347
1, 3, 4, 5, 6, 10
05/10/1940
Exproprierea rurală a evreilor.
Aceștia nu mai pot deține nicio proprietate rurală în România. Se includ toate locuintele, terenurile arabile, fânețele, izlazurile, terenurile neproductive, bălțile, iazurile, viile, conacele, livezile de pomi fructiferi, pepinierele, crescătoriile de animale și păsări, stupăriile, grădinile de zarzavat, grădinile de flori și întreg inventarul viu și mort, precum și stocurile de cereale și nutrețuri aparținând evreilor. Există unele excluderi precum industriile evreiești, terenuri din jurul locuintelor evreiesti de pana la 2000 mp, mobilier etc. [13][3][14].
3438
11/10/1940
Regimul de educație a evreilor
Elevilor și studenților evrei li s-a interzis accesul la învățământul public de toate gradele (numerus nullus), înlocuind decizia ministerială nr. 153.377, din 29 august 1940, conform căreia în condiții speciale până la 6% din studenți și elevi pot fi evrei (numerus clausus). Evreii pot sa-și organizeze propriul sistem de învățământ primar și secundar, care poate fi frecventat numai de elevi evrei. Evreii nu pot lucra în școli românești. [15][3].
Interzice evreilor vânzarea produselor, monopol de stat (sare, chibrituri, tutun).[3]
3810
12/11/1940
Exproprierea rurală a evreilor (completări).
Include padurile, morile, teascurile, industria forestiera, fabrici de spirt, stocuri de cereale, nutreturi sau orice recolta, inclusiv toate terenurile inconjutatoare, construcțiile, uneltele, mijloacele de transport si tot inventarul viu sau mort..[3][12] (doc. 18, p. 81)
3789
7, 39, 40, 43, 45, 46, 53, 55, 420
13/11/1940
Colegiul Medicilor îi exclude pe medicii evrei, de religie mozaică sau creștinați... Se instituie asociații profesionale județene ale medicilor evrei, care aveau dreptul de a îngriji numai bolnavi evrei. Medicii evrei nu aveau dreptul de a colabora la revistele științifice de specialitate și nu puteau fi membri ai societăților științifice.
Membrii Colegiului Medicilor (creștini) puteau îngriji «numai bolnavi creștini de origine etnică română sau ariană și bolnavi turci, putând în mod excepțional, da îngrijiri bolnavilor evrei numai în caz de urgență»[16][3].
3825
16/11/1940
«Românizarea» personalului din întreprinderi, obligație de concediere a salariaților evrei (inclusiv ucenici și voluntari) în toate întreprinderile civile sau comerciale până la data de 31 decembrie 1941. Cei concediați vor putea fi folosiți pentru lucrări de utilitate publică. Locurile vacante vor fi completate cu români, alții decât evrei. Se va impune întreprinderilor angajarea de personal român pentru specializare pe lângă salariații specialiști evrei sau străini. [17][3].
218585
16/11/1940
Student născut din tată evreu nu poate beneficia de înlesniri la schimb valutar pentru studii în străinătate \ Min. Educației Naționale, Cultelor și Artelor.[3]
55.117
16/11/1940
Eliminarea evreilor din sindicatele artiștilor dramatici lirici, instrumentiști și muzicanți și restricționarea obținerii permisului de lucru.[12] (doc. 21. p. 90)
3850
20/11/1940
«Românizarea» caselor de filme, sălilor de cinematograf și birourilor de voiaj și turism.[3]
64504
22/11/1940
Suspendarea eliberării titlurilor de capacitate profesională meșterilor și lucrătorilor evrei. \ Min. Muncii [3]
64,258
28/11/1940
Obligă magazinele alimentare aparținând evreilor să țină închis duminica, «având în vedere promovarea comerțului românesc» \ Ministerului Muncii.[3]
67794
04/12/1940
Anularea contractelor ucenicilor evrei. \ Min. Muncii [3]
3968
04/12/1940
Exproprierea și interdicția evreilor de a avea în proprietate vapoare.[3]
3984
05/12/1940
Excluderea evreilor de la serviciul militar. Evreii din România sunt obligați „de a presta munci de folos obștesc”.[3]
67
14/01/1941
Recensământului general al României din 1941 și recensământ special al populației de origine etnică evreiască.[12] (p. 5 in rezumatul documentelor).
121
18/01/1941
Abrogarea decretului-lege din 5 octombrie 1940 privind comisariile de românizare și instituirea controlului Ministerului Economiei Naționale asupra întreprinderilor comerciale șI industriale.[12] (doc. 28, p. 101)
132
20/01/1941
Mărirea taxelor militare datorate de fiecare evreu. Erau obligați să plătească aceste taxe și evreii rechiziționați la muncă în diverse întreprinderi, fiind scutiți numai evreii folosiți la munca obligatorie, pe timpul acestei munci.[3]
23325
27/01/1941
Decizie privind medicii, farmaciști, inginerii și arhitecții evrei folosiți în serviciile armatei .[3]
80 / 236
16
06/02/1941
Reprimarea faptelor ce pun în primejdie existența și interesele Statului - pedeapsa se va dubla în cazul evreilor sau persoanelor de altă origine etnică decât română, sau a comuniștilor.[18][12] (doc. 30, p. 110)
711
18/03/1941
Evreilor li se interzice trecerea de la un cult la altul prin excluderea lor din art. 44 a regimul general al cultelor din 22 Aprilie 1928.[19][20][12] (doc. 33, p. 120).
254/ 842/ 853
27/03/1941
Expropierea proprietatilor urbane evreiești și trecerea acestora în administrarea statului (prin Centrul National de Românizare). Oprirea evreilor de a dobândi proprietăți imobiliare urbane și revinderea proprietăților evreiești ne-evreilor. Prin aplicarea legii până în decembrie 1943 au fost expropriate 75 385 apartamente.[21][12] (p. 126)
533
28/03/1941
Preemțiune a proprietăților urbane (mai ales imobiliare) a evreilor.[12] (doc. 32, p. 117)
1216-1220
02/05/1941
înființarea Centrului National de Românizare.
Expropriere brutării, anexele morilor, fabrici de spirt, vin, rafinarii de alcool, fabrici de medicamente, lemnului, precum și toate terenurile inconjuratoare, mijloacele de transport și tot inventarul viu sau mort proprietate a evreilor, \ Ministerul Românizării.[12] (doc. 37-38, p. 135)
1253
07/05/1941
Interzice evreilor să posede aparate de radio-recepție.[12] (doc. p. 148)
2030
14/07/1941
Excluderea din armată, recensământul, plata și munca obligatorie pentru evrei (revizuire).[3]
4,672
18/07/1941
Evaluarea proprietăților evreiești \ Decizie ministerială[12] (doc. 44, p. 161)
2370
22/08/1941
Finanțarea românizarii întreprinderilor comerciale șI industriale evreiești prin "împrumut de românizare" către români.[12] (doc. 45, p. 163)
2507
03/09/1941
Exproprierea fără somație a bunurilor situate pe teritoriul Basarabiei și Bucovinei de Nord care aparțin evreilor.[12] (doc. 46, p. 164)
2815-2816
10/10/1941
Exproprierea titlurilor de rentă / ipoteci, spitale și sanatorii proprietatea evreilor; evacuarea proprietăților evreiești. Preemțiune a proprietăților urbane (mai ales imobiliare) a evreilor \ Ministerul de Românizare.[19]
936/2903
21/10/1941
Evreii sunt obligați, în funcție de venitul anual, să predea Armatei Române o anumită cantitate de îmbrăcăminte și încălțăminte nouă și de bună calitate.[12] (doc. 47, p. 166)
970
05/11/1941
Evreii nu pot vota la Adunarea pentru aprobarea sau dezaprobarea guvernării Antonescu.[12] (doc. 40, p. 170)
1003/3205
14/11/1941
Înființarea taberelor de munca obligatorie.[12] (doc. 50, p. 171).
1039 / 3275
29/11/1941
Anuleaza evreilor concesiunile farmaciilor, autorizațiile pentru drogherii, depozite de medicamente sau laboratoare de produse medicale. În numele «menținerii, dezvoltării și ameliorării sănătății elementelor etnice românești».[12] (doc. 52. p. 175)
3416
17/12/1941
Recensământul locuitorilor având „sânge evreiesc”, sunt socotiți evrei și cei având un singur bunic evreu.[14][19]
81,677
17/01/1942
Proprietate evreiească, expropriată de stat, închiriată neevreilor. \ Decizie ministerială
315
30/01/1942
"Proprietăți abandonate"
313
31/01/1942
Instanțe speciale pentru procese legate de exproprierea proprietăților evreiești de stat.
183 / 732
7
09/03/1942
Evreii sunt obligați să plătească de patru ori suma impozitului de "reîntregire" plătită de români.[12] (doc. 61, p. 194)
196 / 769
13/03/1942
Legea pentru combaterea camuflarii bunurilor, drepturilor șI intereselor evreiești și combaterea "operei de românizare".[12] (doc. 62, p. 195)
218
21/03/1942
Evreii nu beneficiază de prelungirea contractelor de închiriere ca și ceilalți chiriași.[12] (doc. 64, p. 203)
7881
25/03/1942
Interzice țăranilor accesul cu marfă în locuințele evreiești. Evreii aveau voie să se aprovizioneze în piețe și în magazine numai între orele 10 și 12 dimineața \ Prefectul militar al județului Botoșani.
283
16/04/1942
Retragerea tuturor permiselor de conducere eliberate evreilor.[12] (doc. 63, p. 202)
398 / 1569
26/05/1942
Administrarea și lichidarea bunurilor aparținand Centrului Național de Romanizare.[12] (doc. 66, p. 206)
517
10/07/1942
Evreii nu se pot angaja ca ucenici sau dobândi cărțile de capacitate profesională.de „calfă", „meșter" sau „lucrător industrial".[12] (doc. 68, p 220)
665
06/08/1942
Orașul Panciu și suburbanele lui dărâmate de cutremurul de la 10 noiembrie 1940 se reconstruiesc cu caracter românesc și creștin, cu excluderea oricărui element evreiesc.[12] (doc. 70, p. 222)
698
19/09/1942
Instituirea pedepsei cu moartea pentru evreii trimiși in Transnistria care se intorc in țara in mod fraudulos.[12] (doc. 71, p. 223)
72.685
02/01/1943
Bunurile evreilor părăsite după deportarea acestora din Câmpulung Moldovenesc, Suceava, Rădăuți și Dorohoi sunt scoase la licitație de CNR.[12] (doc. 73, p. 227)
123
02/03/1943
Fixarea unui domiciliu obligatoriu (in realitate deportare peste Bug) sau pierderea cetățeniei și expulzarea unor condamnați evrei.[12] (doc. 74, p. 229)
143
09/03/1943
Modificări aduse legilor Centrului Național de Românizare.[12] (doc 75, p. 231)
598
06/09/1943
Inființarea subsecretariatului de stat al muncii care va organiza munca obligatorie, va reglementa profesiunile, deplasările, emigrarea și toate problemele economice, sociale și culturale ale evreilor.[12] (doc. 81, p. 250)
2964
09/11/1943
Cimitirele evreiești dezafectate vor intra în patrimoniul Centrului Național de Românizare în mod gratuit, pentru a fi folosite în scopuri edilitare.[12] (doc. 82, p. 252)
100 990
03/01/1944
Evreii, indiferent de vârstă, nu pot activa sub nici o formă în întreprinderi sau firme, dacă nu au carnete pentru exercitarea profesiei. Include și alte restricții.[12] (doc. 84, p. 255)
127
8/03/1944
Evreii sunt opriți din a menține în serviciu, a angaja sau a utiliza, sub orice formă, în serviciile casnice alt personal decât cel de religie mozaică.[12] (doc. 87, p, 261)
1 069
26/05/1944
Se pedepsește cu moartea trecerea frauduloasă a frontierei săvârșită de evrei ce vin din alte țări (în perioada deportărilor evreilor maghiari la Auschwitz de după ocuparea Ungariei de Germania).[12] (doc. 89, p. 278)
390
19/07/1944
Evreii sunt exceptați de la înlesniri acordate celorlalți la depunerea de rufărie necesară armatei.[12] *doc. 90, p. 279)
^“The law of 8 August 1940 defined Jews racially in even more draconian fashion then did the Nazis. Another law forbade marriage between Jews and gentiles, while directly citing the 1935 Nuremberg laws as precedent (Ioanid, 2000: 20-22). Further legislation restricted Jewish access to education and entry into both the medical and military professions. Economic legislation severely limited Jewish business activity and further restricted Jewish life circumstances. Jewish rural property was nationalized, and Jewish civil servants were purged.“ - “The Demographics of Genocide: Refugees and Territorial Loss in the Mass Murder of European Jewry“, Author(s): Manus I. Midlarsky, Source: Journal of Peace Research, Vol. 42, No. 4, Special Issue on the Demography of Conflict and Violence (Jul., 2005), pp. 375-391, Published by: Sage Publications, Ltd.Stable URL: http://www.jstor.org/stable/30042332
