Kompromat (în rusă компромат, abreviere pentru компрометирующий материал – material compromițător) este o informație compromițătoare despre un politician[1], un om de afaceri sau altă figură publică; ea poate fi utilizată pentru a produce o publicitate negativă sau pentru șantaj – adesea pentru a exercita influență mai curând decât pentru a obține câștiguri – ca și pentru extorsiune. Un kompromat poate fi obținut de la diverse servicii de securitate, sau poate fi fabricat direct și apoi publicat printr-un oficial de relații publice.[2][3] Utilizarea kompromatului a fost una dintre trăsăturile caracteristice ale politicii Rusiei și a altor state postsovietice.[4]
În România, jurnalista Emilia Șercan a fost victima unei operațiuni de kompromat în aprilie 2022.[5][6][7]
Note
- ^ Elisa Brown: How kompromat on a close Macron ally went viral, Politico, 14 februarie 2020 (accesat în 9 aprilie 2022)
- ^ Wheatley, Jonathan (2005): Georgia from National Awakening to Rose Revolution pp. 225–226. ISBN 0-415-33779-8 (accesat în 9 aprilie 2022)
- ^ Koltsova, Olessia: (2006) News Media and Power in Russia p. 108. ISBN 0-415-34515-4 (accesat în 9 aprilie 2022)
- ^ Milan Lielich: Operation Smear Campaign, The Ucrainian Week, 10 septembrie 2013 (accesat în 9 aprilie 2022)
- ^ Emilia Șercan: “Autoritățile statului au orchestrat o operațiune de kompromat împotriva mea. Acum încearcă să o mușamalizeze”, pressone.ro, 4 aprilie 2022 (accesat în 9 aprilie 2022)
- ^ Clarice Dinu: Culisele operațiunii kompromat, hotnews.ro, 8 aprilie 2022 (accesat în 9 aprilie 2022)
- ^ Matei Roșca: Romanian journalists call for action after facing threats, intimidation, Politico Europe, 13 aprilie 2022
Legături externe
