A fost elev al Liceului de Artă din Cluj în perioada 1949-1953, apoi a absolvit în 1959 Institutul de Arte Plastice Ion Andreescu din Cluj la secția de sculptură. Profesori i-au fost Ion Irimescu, Artúr Vetro și András Kós[1]. Este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, al Asociației Națioanale a Artiștilor Maghiari și al Breslei Barabás Miklós din Cluj.
Din 1959 până la pensionare, timp de 40 de ani, a fost pictor scenograf la Teatrul de Tineret și de Păpuși Ariel, unde a conceput decorurile, costumele și păpușile a peste 120 de piese.
Expoziții personale
A susținut mai multe expoziții personale în România și în străinătate[1]:
Barcelona: Juan Miro – Expoziția națională de grafică (1975)
Mannheim - Artă contemporană din România (1979)
Maastricht - Grafică din România (1982)
Cracovia - Bienala internațională de grafică (1985)
Budapesta – Expoziția artiștilor plastici maghiari din România (1990, 1992, 1993, 1995)
Washington – Expoziția artiștilor plastici maghiari din Transilvania (1990)
Stockholm — Expoziție de pictură (1994, 1996)
Frankfurt — „Kaddisch”(1995)
Debrecen, Szarvas, Nyíregyháza — 12 artiști din Transilvania (1993)
Keszthely (1993), Dombóvár (1992)
Kecskemét — Arta plastică contemporană din Tg-Mureș (2000)
Muzeul ERNST din Budapesta – Timp de înjumătățire, Expoziția artiștilor plastici maghiari din România 1965-1975 (2002), Roma, Paris, Berlin, Stockholm, Moscva, București, Budapesta
A publicat un volum de ilustrații cu titlul Arany alapra arannyal[2], pe lângă care a mai ilustrat volumele unor poeți maghiari din România cum ar fi Sándor Kányádi, András Ferenc Kovács, Béla Markó. A publicat frecvent ilustrații pe paginile revistei literare Igaz Szó.
Distincții
În calitate de pictor scenograf, pe lângă multele distincții, a primit Premiul special pentru întreaga activitate în arta animației, în 2004.
Ordinul „23 August”, medalia de a XX-a aniversare (1964)
Diplomă de Onoare a Ministerului Culturii din România (1995)
Ordinul Meritul Cultural „Cavaler” al Ministerului Culturii din România (2004)[3].
Aprecieri
„Mereu solidar cu destinul unei umanități asupra căreia s-a abătut adesea vântul agresiunii, s-a văzut nevoit să caute formulări metaforice sau să plaseze acțiunea în planul mitologicului („Minotaur”, „Moartea centaurului” etc.) pentru a conferi universalitate mesajului.”
—Negoiță Lăptoiu, citat în Cebuc A, Florea V., Lăptoiu. N: Enciclopedia Artiștilor Români Contemporani.[4]
.
„Haller József a realizat numeroase spectacole într-un stil modern, auster, de o mare frumusețe plastică și plin de inteligență, inventivitate și umor”
—Cristian Pepino (coord.): Dicționarul teatrului de animație, păpuși și marionete din România[5]
