Iacob Teclu

Iacob Teclu
Date personale
Născut	9 mai 1899 București, România
Decedat	9 ianuarie 1976 (76 de ani) București, România
Cetățenie	Regatul României  Republica Populară Română  Republica Socialistă România
Ocupație	militar
Limbi vorbite	limba română
Studii	Universitatea Națională de Apărare „Carol I”
Activitate
Gradul	general
Unitatea	Divizia Tudor Vladimirescu
Bătălii / Războaie	Al Doilea Război Mondial
Decorații și distincții
Decorații	Ordinul Mihai Viteazul Ordinul Leului Alb Ordinul Steagul Roșu orden Aleksandra Nevskogo[*][[orden Aleksandra Nevskogo (award of the USSR)|​]] Ordinul de Merit al Ungariei[*]​ Erou al Muncii Socialiste
Modifică date / text

Iacob Teclu (n. 9 mai 1899, București, România – d. 9 ianuarie 1976, București, România) a fost un general de armată român, care a luptat în cel de al Doilea Război Mondial.

Biografie

Iacob Teclu s-a născut la 9 mai 1899 la București. A absolvit Școala de Ofițeri de Infanterie (1916 - 1917), Școala Specială de Infanterie (1919) și Școala Superioară de Război (1933 - 1935).

Viață militară

Grade militare care i s-au conferit au fost

• sublocotenent - iunie 1917,
• locotenent - octombrie 1919,
• căpitan - 1925,
• maior - 1935,
• locotenent colonel - 1940,
• colonel - februarie 1944,
• general de brigadă - august 1945,
• general locotenent - 1948,
• În anul 1958 este avansat la gradul de general de armată de către Gheorghe Gheorghiu-Dej.

Funcții îndeplinite: comandant de pluton (1917 - 1919), ofițer cu aprovizionarea (1919 - 1923), comandant de companie (1923 - 1925) și casier la Regimentul 2 Grăniceri (1925 - 1930), comandant de companie în Regimentul 3 Grăniceri (1930 - 1933). Ofițer în M.St.M. (1937 - 1939), șef de birou în Corpul 2 Armată (1939), Divizia 12 Infanterie (1940), șef de birou în Direcția Personal al Ministerului Apărării (martie 1940 - aprilie 1942), fiind apoi numit ca locțiitor al comandantului Regimentului 27 de infanterie Dorobanți.

În noiembrie 1942, locotenent-colonelul Iacob Teclu a fost luat prizonier de război de către sovietici. Împreună cu un grup de ofițeri superiori români (între care locotenent coloneii - ulterior generalii - Nicolae Cambrea și Floca Arhip) și cu sprijinul activ al comuniștilor români refugiați în U.R.S.S, el a participat la constituirea oficială, la 15 noiembrie 1943, a Diviziei de voluntari "Tudor Vladimirescu".

Iacob Teclu a fost numit ca șef de stat-major al Diviziei Tudor Vladimirescu (1943-1945), participând la campania antihitleristă de pe Frontul de Vest. În perioada 31 ianuarie - 10 martie 1945, colonelul Teclu a fost comandant al Diviziei Tudor Vladimirescu.

În anul 1945 este înaintat la gradul de general de brigadă (cu 1 stea). Între anii 26 iunie 1947 - 12 februarie 1948, a fost comandant al Comandamentului Trupelor de Grăniceri din România. Secretar general pentru Trupe al M.A.I. (ian. - mai 1948), subșef al M.St.M. (mai 1948 - august 1949, 1950 - 1952), șeful Direcției Pregătire de Luptă (1949 - 1950). În perioada 1 mai 1952 - 12 octombrie 1955, generalul de armată Iacob Teclu a condus Regiunea a III-a Militară, cu sediul la Cluj. Între anii 1957-1965, generalul de armată Iacob Teclu a fost comandant al Academiei Militare din București. A devenit ulterior președinte al Asociației Veteranilor de Război din R.S. România. Primlocțiitor al M.F.A. (1955 - 1959) și președinte Comisiei Superioare de Regulamente a M.Ap.N. În 1961, generalul Iacob Teclu a fost numit membru al Consiliului de Stat.[1]

Generalul Teclu a fost decorat atât pentru activitatea militară desfășurată, cât și pentru serviciul credincios în slujba Partidului Comunist. Menționăm următoarele decorații:

Ordinul "Mihai Viteazul", cl. III cu spade (DR 3232/11.11.1946);

Medalia de aur "Secera și Ciocanul"[2].

I s-a conferit Titlul de "Erou al Muncii Socialiste" prin Decretul 439/9 mai 1969 emis de Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România.

A încetat din viață la 9 ianuarie 1976.

Decorații

• Ordinul „Steaua României” în gradul de cavaler (8 iunie 1940)[3]
• Medalia „A cincea aniversare a Republicii Populare Române” (24 decembrie 1952) „pentru lupta și munca duse în vederea făuririi, consolidării și prosperării Republicii Populare Române”[4]
• Medalia „40 de ani de la înființarea Partidului Comunist din Romînia” (6 mai 1961) „pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și merite în opera de construire a socialismului”[5]

Note

1. http://www.osaarchivum.org/files/holdings/300/8/3/text/49-4-195.shtml^[nefuncțională]
2. Decretul 439/1969 pentru conferirea titlului de "Erou al Muncii Socialiste" tovarășului general de armata Iacob Teclu^[nefuncțională], legestart.ro, accesat 2010-08-17
3. Decretul Regal nr. 1.905 din 8 iunie 1940 pentru numiri de membri ai ordinului „Steaua României”, publicat în Monitorul Oficial, anul CVIII, nr. 131 din 8 iunie 1940, partea I-a, p. 2.787.
4. Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române nr. 508 din 24 decembrie 1952 pentru conferirea Medaliei „A cincea aniversare a Republicii Populare Române”, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, anul I, nr. 13, 29 decembrie 1952, p. 156.
5. Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 120 din 6 mai 1961 pentru conferirea medaliei „40 de ani de la înființarea Partidului Comunist din Romînia”, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul X, nr. 30, 31 decembrie 1961, p. 392.

Lectură suplimentară

• Personalități ale infanteriei române: generalul de armată Gheorghe Mihail, generalul de armată Constantin Vasiliu-Rășcanu, generalul de armată Iacob Teclu, Vol. 2, Constantin Ucrain, Editura Pro Transilvania

Legături externe

• Generals.dk - Iacob Teclu