ro Hidr%C4%83

Hidră
Clasificare științifică
Regn:	Animalia
Subregn:	Eumetazoa
Încrengătură:	Coelenterata
Subîncrengătură:	Medusozoa
Clasă:	Hydrozoare
Subclasă:	Leptolinae
Ordin:	Anthomedusae
Subordin:	Capitata
Familie:	Hydridae
Gen:	Hydra; Linnaeus, 1758
Specii
	Listă Hydra canadensis Rowan, 1930; Hydra cauliculata Hyman, 1938; Hydra circumcincta Schulze, 1914; Hydra daqingensis Fan, 2000; Hydra ethiopiae Hickson, 1930; Hydra hadleyi (Forrest, 1959); Hydra harbinensis Fan & Shi, 2003; Hydra hymanae Hadley & Forrest, 1949; Hydra iheringi Cordero, 1939; Hydra intaba Ewer, 1948; Hydra intermedia De Carvalho Wolle, 1978; Hydra japonica Itô, 1947; Hydra javanica Schulze, 1929; Hydra liriosoma Campbell, 1987; Hydra madagascariensis Campbell, 1999; Hydra magellanica Schulze, 1927; Hydra mariana Cox & Young, 1973; Hydra minima Forrest, 1963; Hydra mohensis Fan & Shi, 1999; Hydra oligactis Pallas, 1766; Hydra oregona Griffin & Peters, 1939; Hydra oxycnida Schulze, 1914; Hydra paludicola Itô, 1947; Hydra paranensis Cernosvitov, 1935; Hydra parva Itô, 1947; Hydra plagiodesmica Dioni, 1968; Hydra polymorpha Chen & Wang, 2008; Hydra robusta (Itô, 1947); Hydra rutgersensis Forrest, 1963; Hydra salmacidis Lang da Silveira et al., 1997; Hydra sinensis Wang et al., 2009; Hydra thomseni Cordero, 1941; Hydra umfula Ewer, 1948; Hydra utahensis Hyman, 1931; Hydra viridissima Pallas, 1766; Hydra vulgaris Pallas, 1766; Hydra zeylandica Burt, 1929; Hydra zhujiangensis Liu & Wang, 2010
	Modifică text

Pentru alte sensuri, vedeți Hidră (dezambiguizare).

Hidra sau hidra de apă dulce este o specie de celenterate simplă, prădătoare, care trăiește în apa dulce, ce posedă tentacule mici, simetrice. Hidra este un animal primitiv, înrudit fiind cu actinia și coralul.

Alcătuire

Hidra are aspectul unui săculeț mic, având la bază o talpă-ventuză cu care se prinde de pietre sau de pământ. La celălalt capăt se află 6-8 tentacule urzicătoare care sunt folosite la prinderea hranei, iar în interior hidra este goală, acolo aflându-se cavitatea digestiva. Tot la capătul opus talpei, se află o gaură numită orificiul buco-anal. Celenteratele sunt animale acvatice care au tentacule urzicătoare și o cavitate în care își digera hrana. Peretele corpului hidrei este alcătuit din 2 straturi de celule: stratul extern (celule musculare, nervoase și urzicătoare) și stratul intern.

Hrănirea

Hrănirea se face cu ajutorul tentaculelor urzicătoare. Acestea înfășoară, prind și paralizează hrana, pe care o duc spre orificiul buco-anal. După ce hrana intră în cavitatea digestivă, începe digestia externă, după care urmează digestia internă, efectuată în coanocite.

Respirația și excreția

Hidra nu are organe de respirație și de excreție. Aceste funcții se desfășoară direct la nivelul celulelor din peretele corpului.

Sensibilitatea

Se face cu ajutorul tentaculelor, a sistemului nervos difuz si a celulelor senzoriale.

Înmulțirea

Hidra se înmulțeste prin înmugurire, primăvara. Toamna, prin fecundație si formează un ou, din care va ieși o nouă hidră primăvara. Totuși, hidra este capabilă și de procesul de regenerare, astfel, dacă o tăiem în două bucăți, vom avea două hidre (motiv pentru care monstrul mitologic Hidra se numește astfel).

Referințe^[2]

^ ^a ^b Schuchert, P. (2011). P. Schuchert, ed. „Hydra Linnaeus, 1758”. World Hydrozoa database. World Register of Marine Species. Accesat în 20 decembrie 2011.
^ Rolul hidrei de apă dulce în natură 1.Menține lanțul trofic; 2.În corpul hidrei de apă dulce se găsește o proteină care poate îmbunătați calitatea antibioticelor; 3.Consumă bacteriile;

Bibliografie

Manual de biologie, clasa a VI-a, editura Humanitas Educational

[worse-1] Schuchert, P. (2011). P. Schuchert, ed. „Hydra Linnaeus, 1758”. World Hydrozoa database. World Register of Marine Species. Accesat în 20 decembrie 2011.

[2] Rolul hidrei de apă dulce în natură 1.Menține lanțul trofic; 2.În corpul hidrei de apă dulce se găsește o proteină care poate îmbunătați calitatea antibioticelor; 3.Consumă bacteriile;

[1]

[2]

Hidră