A fost dirijor la Teatrele „Barașeum” (1942-1944), „Gioconda” (1944-1948), director muzical și dirijor la Teatrul de Revistă din București (1950-1958).
Este autorul a numeroase versuri ale propriilor compoziții și coautorul multor librete.
Se cuvin subliniate și orchestrațiile sale, „realizate totdeauna cu o bogată paletă coloristică, cu spirit și originalitate”[4].
Biografie
Născut în București în 1920, studiază în paralel cu liceul la Conservatorul Regal de Muzică sub îndrumarea marilor profesori Cecilia Nitzulescu-Lupu (vioară), Ion Nonna-Otescu (armonie), Mihail Andricu (muzică de cameră) și înființează la numai 16 ani propria formație de jazz numită întâi « Tango », apoi « Metropol », cu care se produce în direct la radio.
Un prim contact cu lumea scenei, în trupa Teatrului « Nou »[5] din Calea Văcărești îi permite deja colaborarea cu mari nume ale vremii precum compozitorul Max Halm, regizorul Iacob Sternberg, actorii Sidy Thal, Stroe și Vasilache.
Repede remarcat de marele compozitor, dirijor și om de teatru Ion Vasilescu, obține, la 18 ani postul de pianist în orchestra teatrului « Alhambra » și debutează în revista « De la munte la mare » pe scena grădinii « Colos »[5]. Despre Mălineanu, Vasilescu va declara că îl considera ca « cel mai drag discipol al meu, aproape un fiu »[6].
Anul 1938 îi aduce de asemeni prima înregistrare a unor melodii proprii pe discuri Columbia și Electrecord, precum și admiterea ca membru al Societății Compozitorilor Români în urma celor dintâi succese muzicale: tangoul « Iubește-mă așa cum sunt » și cântecul « Întoarce-te curând », scris pentru Lya Crăciunescu și reluat de Jean Moscopol ca și de tânărul Gică Petrescu. Henry Mălineanu participă cu regularitate, alături de Ion Vasilescu, la crearea de cântece și numere muzicale pentru spectacolele de la « Alhambra » până în 1940, apoi la « Teatrul Ion Vasilescu » la comedia muzicală « Suflet candriu de papugiu ».
În aceeași perioadă, îl cunoaște pe Eugen Mirea (1908-1973), textier și autor de librete deja afirmat, cu care va colabora, într-o strânsă prietenie, timp de peste 30 de ani.
Obligat să părăsească oficial lumina rampei din cauza legilor legionare, va continua să compună și să scrie, sub ocrotirea lui Ion Vasilescu și sub pseudonimul unor oameni de teatru curajoși, multe cântece de neuitat în revistele teatrelor « Alhambra » și « Gioconda » : de exemplu « Astă seară mă fac ‘praf ‘ », reluat mult mai târziu de Ștefan Bănică a apărut cu versurile dar și muzica (!) semnate… Tudor Mușatescu !
După înființarea în 1941 a teatrului evreiesc « Barașeum », creează pe scena acestui teatru împreună cu Eugen Mirea revistele de mare succes « Primăvara în Do major », « Dai un ban dar face », « Barașeum ’42 » și « Allo Barașeum » care lansează șlagăre nepieritoare precum « …Că doar n-o să trăiesc cât lumea ! » sau « Pe cine-aș fi iubit, dacă n-ai fi fost tu ?… »
În paralel, colaborează cu Ion Vasilescu la revistele create de acesta la teatrul « Gioconda »: « Gioconda Palace » (1943), « Răpirea Giocondei », « Gioconda iubește », « Giocondita », etc.
După 1944, reintegrează ca dirijor și co-director muzical teatrul lui Ion Vasilescu și participă la creația (de această dată “pe afiș”) unor reviste iubite de public precum “Aliații Giocondei » (1945), « Gioconda la Savoy » (1946), «Giocondele vesele » (1946), etc. în care șlagărele se succed: « Ce să fac dacă-mi placi ? », « Primul nostru tango », « Ce bine ne-nțelegem noi doi », « Mai dă-mi un telefon », « Fericirea mea e-n mâinile tale », pe când la Teatrul « Boema » în revista « Dragoste pe puncte » (1947) se lansează « Ce cauți tu în viața mea » (mai târziu interzis de regimul comunist…), “Adevărata mea dragoste”, « Valsul nostru »…
Este “fondator” împreună cu Jack Fulga, Puiu Maximilian, Elly Roman și Maria Tănase al Teatrului de Stat de Revistă (sau Teatrul de Estradă -1949) și ulterior al Ansamblului de Estradă (1952), al căror director muzical devine între 1950-1958. Creează astfel muzica « Spectacolului No.1 » (sau « Primul spectacol ») ce se va juca de peste trei sute de ori, reunind 150.000 de spectatori. Printre spectacolele cele mai reușite se numără « Concertul popoarelor » (1953). Pentru acesta compune « Dragi mi-s cântecele mele », un imn dedicat muzicii românești autentice, cântat de nemuritoarea Maria Tănase.
Revistele « Între noi- femeile » (1958), « Concert în re hazliu » (1960), « Expozitie de muzica ușoară » (1963) lansează numeroase piese apreciate de public (« Mica serenadă », « Am început sa-mbătrânesc », « Cine n-a iubit măcar o dată », « Gama », « Signorina Musica », « E de necrezut », « Îmi placi din ce în ce mai mult » etc)
Cântece în care îmbină cu măiestrie ritmurile proprii jocurilor folclorului românesc cu melodii dansante în orchestrații de jazz îi aduc aprecierea unui public din ce în ce mai larg: « Hop și-așa », « Garofița » (care în scurtă vreme a devenit șlagăr mondial), « Cele mai frumoase fete » etc.
Îndelungata colaborare cu Teatrul de revistă « Fantasio » din Constanța, condus de compozitorul Aurel Manolache, dă viață revistelor « Revelion în iulie » (1968), « Super Fantasio » (1974), « Veselia n-are vârstă » (1977), « Revista de aur » (1979), « Fantasiada » (1980), « Fantasiorama » (1981), « Nunta la Fantasio » (1984) ca și « Cioc, boc, hai la joc » și "Avioane de hârtie" (reviste pentru copii, 1982 și 1985), ce s-au bucurat de o largă apreciere din partea publicului. La aceste reviste a lucrat cu o echipă de mari nume ale vieții scenice românești: Eugen Mirea, regizorul Nicușor Constantinescu, coregrafii Oleg Danovschi și Cornel Patrichi, scenografa arh. Teodora Dinulescu, ș.a.
Anii 60 văd nașterea noii generații de interpreți ai muzicii ușoare românești, pentru care va compune cântece precum « Nici-o dragoste nu e ca a noastră » (Margareta Pâslaru), « Nimeni » (Doina Badea), “Dacă n-oi trăi acum” (Dan Spătaru), "Ce ușoară ghicitoare" (Corina Chiriac), "Femeie" (Luigi Ionescu) șamd. În același timp, melodii ca « Aș vrea iar anii tinereții » și « Nu se poate » (cu care Ioana Radu obține Premiul I la Festivalul de muzica ușoară de la Mamaia[nefuncțională] în 1969) îl consacră ca unul din cei mai apreciați autori de romanțe. Compozitorul apare aci ca un continuator al tradiției cântecului liric românesc ilustrat de Fernic, Cavadia, Vasilescu sau Dendrino.[4]
Tot în aceasta perioadă, Henry Mălineanu creează împreună cu Eugen Mirea la Teatrul Nottara comediile muzicale « Lady X », « Au fost odată… două orfeline » și « Bună seara domnule Wilde », cele din urmă considerate ca vârfuri incontestabile al genului în România,[7] plebiscitate de public, adaptate și reluate de numeroase teatre din țară și străinătate.
Este autorul operetei « Suflet de artist » (1963), bazată pe cântecele și viața lui Ion Vasilescu, pusă în scenă la Teatrul de operetă din București și interpretată în rolurile principale de Ion Dacian și Silly Popescu.
Henry Mălineanu a creat de asemeni muzica a numeroase filme și piese de teatru (printre care ar fi de amintit neuitata « Căruță cu paiațe » sau longevivele « Comedie de modă veche »[8] și « Micul infern »[9] care au făcut deliciul publicului peste cinci sute de reprezentații).
Compoziții de muzică ușoară, romanțe și cântece de petrecere
Henry Mălineanu a compus sute de melodii (peste 450 sunt înregistrate la Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din România); aici o listă alfabetică a celor mai cunoscute 100 :
Adevărata mea dragoste
Eugen Mirea
Gică Petrescu
1947
Ai și venit la mine, toamnă !...
Harry Negrin
Dorina Drăghici
Alunița
Jack Fulga
George Bunea
1963
Am început să-mbatrânesc
Jack Fulga
Ioana Radu
1958
Aș vrea iar anii tinereții...
Harry Negrin
Ioana Radu
1963
Astă seară mă fac «praf» !
Henry Mălineanu (ca Tudor Mușatescu)
Aurel Munteanu
1940
Au r’voir, bye-bye, ciao-ciao !
Henry Mălineanu
Doina Badea
1971
Barcarola
Henry Mălineanu - Ana Aldea
Doina Badea
1971
Bunbury
Eugen Mirea
George Enache
1971
Că doar n-o să trăiesc cât lumea !
Eugen Mirea - Henry Mălineanu
quartet feminin / Gică Petrescu
1942
Calea Griviței
N. Constantinescu - G. Voinescu
Luigi Ionescu
Ce bine ne-nțelegem noi doi !
Eugen Mirea
Gică Petrescu
1946
Ce cauți tu în viața mea ?
Eugen Mirea - Jack Fulga
Gică Petrescu
1947
Ce fată !
Sașa Georgescu
Dan Spătaru
Ce să fac dacă-mi placi ?!
Eugen Mirea
Cornelia Teodosiu
1945
Ce ușoară ghicitoare
Henry Mălineanu
Corina Chiriac
1973
Ce-a fost între noi doi
Eugen Mirea
Marcela Rusu
1966
Cele mai frumoase fete
N. Constantinescu
Gică Petrescu
1957
Cine n-a iubit măcar o dată ?
Jack Fulga
Simona Cassian
1957
Cine știe ?...
N. Constantinescu - Henry Mălineanu
Dorina Drăghici
1961
Cine umblă prin vecini
Harry Negrin
Ștefan Bănică
Cine-mi ești, cine-mi ești
Jack Fulga
Nicolae Nițescu - surorile Kosak
1960
Cum am ajuns să te iubesc ?!
Eugen Mirea
Ștefan Bănică
Cum să fac să mi te scot din gând ?
Jack Fulga
Dorina Drăghici
1958
Dacă ajung la inima ta !...
Sașa Georgescu
Dan Spătaru
Dacă mă făcea mama băiat !
Harry Negrin
Cristina Stamate
1971
Dacă marea ar putea vorbi
Sașa Georgescu
Nina Șerban
Dacă n-oi trăi acum !...
Eugen Mirea
Dan Spătaru
Dacă nici tu nu mă-nțelegi !
Jack Fulga
George Bunea
Dacă te am pe tine...
Henry Mălineanu
Stela Popescu - Horia Șerbănescu
Dacă ții puțin la mine
De la mine pân’ la tine (Dorul)
Eugen Mirea
Nicolae Nițescu - Sorina Dan
Deschide, deschide fereastra
Henry Mălineanu
Gică Petrescu / Doina Badea
1962
Din zi în zi
Eugen Mirea - Jack Fulga
1949
Diseară să mergem să dansăm
Harry Negrin - Jack Fulga
Ilinca Cerbacev - Ovid Teodorescu
Dragi mi-s cântecele mele !
Eugen Mirea
Maria Tanase
1953
Drăguț din partea ta
Eugen Mirea
Marcela Rusu
1966
E de necrezut !
Jack Fulga
Mihaela Oancea
1960
Embrasse-moi, baby !
Henry Mălineanu
Cristina Stamate
1971
Femeie
Lucian Blaga
Luigi Ionescu
Fericirea mea e-n mâinile tale
Eugen Mirea
Cornelia Teodosiu
Frumoasă-i viața în București
Henry Mălineanu
Gică Petrescu
Gama
Eugen Mirea - Henry Mălineanu
1951
Garofița
Eugen Mirea - Jack Fulga
Gică Petrescu
1952
Gentleman
Eugen Mirea
Aurelian Andreescu
1971
Hop și-așa !
M. Ciru
Gică Petrescu
Ia mai toarnă-un păhărel !
Henry Mălineanu
Gică Petrescu
Ia-mă cu tine
Henry Mălineanu
Anca Agemolu, Aurelian Andreescu
1971
Îmi placi din ce în ce mai mult !...
Jack Fulga
Jean Păunescu
În seara aceea
Eugen Mirea
Dorel Livianu
Indiscreție (Mă-ntreabă marea unde ești)
Henry Mălineanu
Inimă nestatornică
Harry Negrin
Doina Badea
Întoarce-te curând
Henry Mălineanu
Gică Petrescu, Jean Moscopol
1939
Iubito !
Harry Negrin
Luigi Ionescu
1962
La chansonnette de Paris
Henry Mălineanu
Gică Petrescu
La mare
George Voinescu- N. Constantinescu
Luigi Ionescu - Mara Ianoli
La mare, cu tine !
Henry Mălineanu
Alexandru Arsinel
Lasă... (Lasă supărarea)
Henry Mălineanu
Gina Pătrașcu
Love
Eugen Mirea
Corina Chiriac
1971
M-oi fi îndrăgostit
Henry Mălineanu
Rodica Paliu
1963
Mă mai iubești sau nu ?
Henry Mălineanu
Aida Moga
Madona
Jack Fulga
Dorina Ionescu
1958
Mai dă-mi un telefon
Eugen Mirea
Valerica Cevie / Ștefan Bănică
1946
Marinică
E. Mirea - J. Fulga - N. Constantinescu
quartet feminin (Dorina Drăghici)
1950
Mi-a venit mintea acasă
Harry Negrin
Dan Spătaru
Mi-e dor astă seară de-un chef cum știu eu
Eugen Mirea
Virginica Popescu - Gică Petrescu
1947
Mica serenadă
Jack Fulga
M.Cotariu - Mary Sereea
1958
Mie-mi place să trăiesc
Jack Fulga
Gică Petrescu
1965
Mon ami le temps
Henry Mălineanu
Henry Malineanu
1975
Mon amour, mon amour
Eugen Mirea
Marcela Rusu
1966
Nani-nani
Harry Negrin
Ștefan Bănică
1971
Nicăieri
Harry Negrin
Doina Badea
Nici-o dragoste nu e ca a noastră
Harry Negrin - Jack Fulga
Constantin Drăghici
Nimeni
Harry Negrin
Doina Badea
Noua «Garofiță», noul «Hop și-așa» !
Henry Mălineanu
Gică Petrescu
Nu se poate !...
Henry Mălineanu
Ioana Radu
1969
Nu-i nimic !...
Henry Mălineanu
Ștefan Bănică
Nu-mi mai doresc nimic
Henry Mălineanu
Luminița Dobrescu
1969
Nu-ți pierde capul după mine
Henry Mălineanu
Cristina Stamate
1971
O fată mai găsești, dar un prieten, nu !
N. Constantinescu - Henry Mălineanu
Jean Păunescu, Therese Steinmetz
1969
O melodie dintr-o mie
Harry Negrin
Aurelian Andreescu
1963
O mie de viori
Harry Negrin
Luigi Ionescu
Paris de mes amours
Eugen Mirea
Gică Petrescu
1943
Pe cine-aș fi iubit ?!... (dacă n-ai fi fost tu ?)
Henry Malineanu crează pentru Teatrul Național din București în regia lui Mihai Berechet muzica pieselor : "Căruța cu paiațe", "Comedie de modă veche", "Drumul singurătății", "Infernalul mecanism", "Autorul e în sală", "Act venețian", în regia lui Andrei Serban : "Livada cu vișini", iar pentru Teatrul Nottara : "Micul infern", "Amintirile Sarei Bernhardt", "Citadela sfărâmată", "Sentimente și naftalină", "Mizerie și noblețe", toate în regia lui Mihai Berechet.
Printre numeroase alte colaborări notabile : "Infidelitate conjugală" la Teatrul Bulandra, "Umor pe sfori", "2-0 pentru noi", "Milioanele lui Arlechin", "Mica sirenă" la Teatrul Țăndărică, "Eu sunt tatăl copiilor", "Școala calomniei", etc
Ordinul Muncii clasa a III-a (10 august 1964) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei”[11]
Henry Malineanu a obținut premiile Festivalurilor de muzică ușoară Mamaia (1963, 1964, 1969, 1971, 1984) și „Crizantema de aur” Târgoviște (1980) precum și Premiul Uniunii Compozitorilor din România (1971, 1977, 1978, 1991 pentru întreaga activitate muzicală).
^Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române nr. 425 din 13 octombrie 1953 pentru conferirea „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii”, unor tovarăși care s’au evidențiat în munca de pregătire și desfășurare a celui de-al IV-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților pentru Pace și Prietenie, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, anul II, nr. 42, 21 octombrie 1953, p. 450.
