Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Evoluția Istro-Românei din Daco-Română a avut în vedere două distinct features:
Declinarea substantivelor arată o raționalizare de forme: În mod normal, declinarea substantivelor în Română aproape a dispărut complet în Istroromână;
Inflexiunea verbală este mai conservativă și evoluția ei nu este așa pronunțată.
Substantivele
Articolul are două forme: definită și nedefinită. Articolul definit ar fi nominal sau adjectival. Cel nominal fiind adăugat substantivelor și cel adjectival fiind plasat înnaintea adjectivelor.
Formele nominale sunt: pentru substantivele masculine: -l și -le, pentru cele feminine -a la singular și pentru masculin -i și feminin -le la plural.
Cu toate acestea, precum se vorbește în Daco-Română, -l-ul articlolului definit la masculin singular cade, rămânând consoana de legătură -u-; spre exemplu: (Daco-Română) lupul > (Istro-Română) lupu, (Daco-Română) ursul > (Istro-Română) ursu, (Daco-Română) mielul > (Istro-Română) mľelu.
-le de închide este folosit pentru toate substantivele masculine la singular ce se termină în -e; spre exemplu fråtele (fratele), sorele (soarele), cărele (câinele).
fiľ (fiu), fiľi (pl.)
Caz
Istro-Română
Aromână
Megleno-Română
Română
Nom/Ac sg.
fiľu
hiljlu
iľiu
fiul
Gen/Dat sg.
lu fiľu
a hiljlui
lu iľiu
al fiului
Nom/Ac pl.
fiľi
hiljli
iľii
fiii
Gen/Dat pl.
lu fiľi
a hiljlor
lu iľii
al fiilor
socru (socru), socri (pl.)
Caz
Istro-Română
Aromână
Megleno-Română
Română
Nom/Ac sg.
socru
socrulu
socru
socrul
Gen/Dat sg.
lu socru
a socrului
lu socru
al socrului
Nom/Ac pl.
socri
socri
socri
socrii
Gen/Dat pl.
lu socri
a socrilor
lu socri
al socrilor
fråte (frate), fråț (pl.)
Caz
Istro-Română
Aromână
Megleno-Română
Română
Nom/Ac sg.
fråtele
frate
frateli
fratele
Gen/Dat sg.
lu fråtele
a fratelui
lu frateli
al fratelui
Nom/Ac pl.
fråț
fratslji
frațili
frații
Gen/Dat pl.
lu fråț
a fratslor
lu fraților
al fraților
Cazul vocativ nu este prezent deoarece în mod normal, acesta corespunde cu nominativul.
Substantivele feminine
-a-ul ia locul lui -ĕ și -e; ex: cåsĕ > cåsa (casa), nopte > nopta (noaptea); cu toate acestea câteva substantive feminine ce se termină într-un -e accentuat se comportă diferit, ex: ste > stevu (steaua), ne > nevu (neaua,zăpada).
fetĕ (fată), fete (pl.)
Caz
Istro-Română
Aromână
Megleno-Română
Română
Nom/Ac sg.
feta
feata
feta
fata
Gen/Dat sg.
lu feta
a featiljei
lu feta
al fetei
muľerĕ (muiere,femeie), muľere (pl.)
Caz
Istro-Română
Aromână
Megleno-Română
Română
Nom/Ac sg.
muľera
muljarea
muľiarea
muierea
Gen/Dat sg.
lu muľera
a muljariljei
lu muľiarea
al muierei
ste (stea), stele (pl.)
Caz
Istro-Română
Aromână
Megleno-Română
Română
Nom/Ac sg.
stevu
steao
steua
steaua
Gen/Dat sg.
lu stevu
a steaoljei
lu steua
al stelei
Nom/Ac pl.
stelele
steale
stelili
stelele
Gen/Dat pl.
lu stelele
a stealilor
lu stelilor
al stelelor
Substantivele neutre se comportă ca și cele masculine la singular și ca cele feminine la plural.
Formele articolului adjectival sunt ćela pentru masculin masculin și ćå pentru feminin singular, iar la masculin plural, ćeľ și femininul ćåle, ex: ćela bur (acela bun).
Articolul masculin nedefinit este un, la feminin fiind o. Declinarea articolului nedefinit a dispărut. Exemple: un om (un om), un cå (un cal), o misĕ (o masă), o båbĕ (o babă, o bătrână).
Mai poate începe și cu ț- sau ť- ex: țest om (acest om)
acel,acea: ćel, ćå
acei,acele: ćeľ, ćåle
De asemenea poate începe cu ț- e.g. țåle lingure (acele linguri)
acesta,aceasta: ćesta-istu, ćåsta-ista
acela,acea: ćela-istu, ćåista
celălalt,cealaltă: ćela-åt, ćå-åtĕ
ceilalți,celelalte: ćeľ-åľți, ćåle-åte
Pronumele relativ
care: cåre / cårle, pl. cårli
Pronumele interogativ
who: ćire / će
which: cåre / cårle, pl. cårli
which one: căt
Pronumele nedefinite
(M - F)
un,o: un - o
vreun,vreo: vrun - vro
un,o: ur - o
niciun,nicio: ničur - ničurĕ
nimic: nimic
ceva: ćeva
alt,altă: åt - åta - åto
fiecare: saki - saca - saco
oricare: cătcoder
Numerale
Numeralul cardinal
Majoritatea numerelor cardinale au origine latină, dar există și câteva împrumuturi din slavă
un/ur (M), o (F)
doi (M), do (F)
trei
påtru
ćinć / ținț
șåse
șåpte
opt / osăn
devet
zåće / zeće / deset
urprezåće / iednaist
doiprezåće / dvanaist
treiprezåće / trenaist
19. devetprezåće
20. dovotezåće / dvadeset / dvaiset
21. dovotezåće și ur
30. treivotezåće
40. cvårnaru
50. ćinćvotezåće
...
100. sto
101. sto și ur
200. dovotesto
1000. miľår / tisuť / tåvžânt
Notă:
11 se compune ca în Română din '1 spre 10' ur-pre-zåće
20 se compune din 'de 2 ori 10' do-vote-zåće, iar 200 este 'de 2 ori 100' do-vote-sto
1000 miľår vine din dialectul Venețian, tisuť din Slavă, iar tåvžânt din Germană.
Numeralul ordinal
(M - F)
primul - prvi - prva
al 2-lea - doile - dova
al 3-lea - treile - treia
al 4-lea - påtrile - påtra
al 5-lea - ćinćile - ćinća
al 6-lea - șåsele - șåsa
al 7-lea - șåptele - șåpta
al 8-lea - osmule - osma
al 9-lea - devetile - deveta
al 10-lea - desetile - deseta
ultimul - zådni / zădăńu - zådńa
Bibliografie
A. Kovačec: Notes sur les formes de cas en istroroumain. Studia Romanica 13-14: 75-84, Zagreb 1962
A. Kovačec: Certaines modifications grammaticales des 'quantitatifs' et 'qualitatifs' istroroumains dues à l' influence croate. Studia Romanica 23: 195-210, Zagreb 1967
A. Kovačec: Le calque lexical d'après le croate comme cause de certains changements grammaticaux istroroumains. Actele celui de-al XII-lea Congres Internațional de Lingvistică și Filologie Romanică, vol. 2: 1127-1131, București 1971
A. Kovačec: Istrorumunjsko-hrvatski rječnik s gramatikom i tekstovima (Glosar Istroromân-Croat cu gramatica și texte). Verba moritura vol. I, 1 - 378 p. Mediteran, Pula 1998
