ro Gheorghe Popovici (istoric)

Gheorghe Popovici (istoric)

Date personale

Născut

12 noiembrie 1863

Cernăuți, Imperiul Austriac

Decedat

26 iulie 1905 (41 de ani)

Mukaceve, Transcarpatia, Ucraina

Cauza decesului

sinucidere

Părinți

Eusebiu Popovici

Cetățenie

România

Imperiul Austriac

Ocupație

pedagog[*]
scriitor
istoric
redactor[*]
poet
politician

Limbi vorbite

limba română

Activitate

Alma mater

Universitatea din Innsbruck
Universitatea din Cernăuți

Rude

Constantin Mandyczewski[*]
Eusebie Mandicevschi
Gheorghe Mandicevschi

Acest articol se referă la istoricul Gheorghe Popovici. Pentru alte sensuri, vedeți Gheorghe Popovici (dezambiguizare).

Gheorghe Popovici (Teodor Robeanu) (n. 8 noiembrie 1863, Cernăuți – d. 12 iulie 1905, Muncaci, azi în Ucraina) a fost un jurist, istoric și poet român, membru corespondent al Academiei Române. A fost lider important al Partidului Poporal Național Român din Bucovina, la a cărui fondare a participat în anul 1892, devenind președinte al acestui partid în anul 1900.

Gheorghe Popovici a scris poezii sub pseudonimul "Teodor Robeanu".

Biografie

Gheorghe Popovici (Teodor Robeanu) a fost fiul preotului și profesor universitar Eusebiu Popovici. Mama sa, soția lui Eusebiu Popovici, a fost Elena Hacman. A făcut studii primare (începând din 1870) și secundare la Gimnaziul Superior de Stat din Cernăuți, absolvite în 1882. În continuare a efectuat studii superioare la Facultatea de Drept a Universității din Cernăuți (1882-1886). În timpul studenției a fost membru activ al Societății Academice Junimea al cărei președinte a devenit în 1884, precum și al Societății Concordia. Urmează specializări la Innsbruck și Viena, încheiate cu doctorat în științe juridice, în anul 1894. A fost ales deputat în Dieta Bucovinei și în Consiliul Imperial de la Viena (din 1897). A fost redactor al publicației Foaia Legilor Imperiale pentru Ducatul Bucovinei, din anul 1898. În anul 1901 a renunțat la cetățenia austriacă și s-a stabilit în România, la București, urmărind ocuparea unei catedre universitare la București.^[1] A fost membru corespondent al Academiei Române din 1905.

Activitate publicistică

A depus o valoroasă activitate publicistică, colaborând cu articole de istorie, istoria dreptului, dar și cu versuri, la reviste și ziare cum sunt Candela, Convorbiri Literare, Revista politică, Gazeta Bucovinei, Patria, Tribuna etc.

Publicații

Index Zolkievensis, în Candela, Cernăuți, nr. 3, 1884
Mihai Vodă și moșnenii din Sularul - o încercare interpretativă, 1886
Opt documente române privitoare la mănăstirea Putna (1707-1778), în Candela, 1886
Vechile așezăminte românești, 1887
Runc - glosă la o colecțiune inedită de documente moldo-câmpulungene, în Convorbiri literare, 1892
Nuvelă de castel, Cernăuți, 1894
Starostia Sepinicensă - Notiță privitoare la istoria vechii organizațiuni a Moldovei de Sus, 1900
Ordinea de succesiune a moșiilor donative moldovene în sec. XV, 1903
Anul de la martie în Moldova în timpul lui Alexandru cel Bun, 1905
Poezii postume, București, 1908 (publicate de Șt. O. Iosif și Dimitrie Anghel)
Megieșii la români; Studiu asupra pareimiei juridice „ai carte, ai parte”; Jurământul cu brazda în cap, fragment din Istoria dreptului român; Dușegubina, fragment din Istoria dreptului român (conferințe în cadrul Societății Junimea).

Aprecieri postume

În semn de omagiu la adresa personalității sale, o stradă din orașul Suceava poartă numele "Teodor Robeanu".

Note

^ Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina. La 150 de ani. Autor Mircea Irimescu. Vol.II. Editura Septentrion Rădăuți, 2013, pp. 464-465. ISBN 978-606-8075-23-5

Legături externe

Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – P

[1] Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina. La 150 de ani. Autor Mircea Irimescu. Vol.II. Editura Septentrion Rădăuți, 2013, pp. 464-465. ISBN 978-606-8075-23-5

[1]