Geamie

Hagia Sofia 2020

Geamie se numește o construcție destinată celebrării cultului la musulmani, de obicei mai mare decât o moschee.[1]

Cultul musulman a fost practicat în messagid sau mesged (locuri „unde se îngenunche”, română mecet[1]) din care cuvântul „moschee”. Moscheile mari au fost numite geami y mesgid sau geami (geamii).[2]

Într-un text semnificativ pentru modul de constituire a unui vilayet (eyalet, pașalâc) otoman, datorat cronicarului Mustafa Gelalzade, aflăm că: „În acea zi, cu ajutorul lui Dumnezeu, ordia turcă a luat cetatea (Timișoara). De aceea bisericile sale au fost transformate în geamii, clopotele au fost aruncate din clopotnițele cu turnuri și s-a început acolo citirea ezanului (chemarea la rugăciune a musulmanilor).[3]

Geamia Veche din București fusese inaugurată în 1906 în Parcul Carol I. În 1959 a fost demolată din ordinul lui Gheorghe Gheorghiu Dej, spre a face loc pentru Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism. În 1960 a fost reconstruită cu aceeași arhitectură, pe locul actual, între două blocuri din zona Eroii Revoluției-Pieptănari, la un kilometru de amplasamentul inițial.[4]

În anul 1900 existau în Dobrogea 260 de geamii. Imediat după cel de-al Doilea Război Mondial, numărul acestora a scăzut la 151. Această scădere a continuat până în zilele noastre, când numărul geamiilor a ajuns la 70, majoritatea lor găsindu-se în paragină[5].

Note

1. ^ Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998
2. „Dicționar de termeni și cuvinte religioase”. Arhivat din original la 24 decembrie 2009. Accesat în 17 decembrie 2010. 
3. „Constituirea vilayetului de Timisoara 1552–1566” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 6 martie 2016. Accesat în 17 decembrie 2010. 
4. „Geamia București”. Arhivat din originalul de la 28 martie 2012. Accesat în 28 martie 2012. 
5. Mehmet Naci Onal, Din folclorul turcilor, Editura Kriterion, București 1997, p. 7