Frank Carlucci

Frank Carlucci
Date personale
Nume la naștere	Frank Charles Carlucci III
Născut	18 octombrie 1930[2][3][4] Scranton, Pennsylvania, SUA[3]
Decedat	3 iunie 2018 (87 de ani)[3][4] McLean^⁠(d), Fairfax, Virginia, SUA[3]
Înmormântat	Cimitirul național Arlington[*]​[5]
Cauza decesului	boala Parkinson
Cetățenie	Statele Unite ale Americii
Ocupație	politician diplomat political adviser[*][[political adviser (professional who promotes the election of certain candidates or the interests of certain groups)|​]]
Limbi vorbite	limba engleză[6]
Al 16-lea Secretar al apărării al Statelor Unite ale Americii
În funcție 23 noiembrie 1987 – 20 ianuarie 1989
Precedat de	Caspar Weinberger
Succedat de	Dick Cheney
Al 15-lea consilier pentru securitate națională
În funcție 2 decembrie 1986 – 23 noiembrie 1987
Precedat de	John Poindexter[*][[John Poindexter (retired American naval officer and Department of Defense official)|​]]
Succedat de	Colin Powell
Al 18-lea Secretar adjunct al Apărării SUA
În funcție 4 februarie 1981 – 31 decembrie 1982
Precedat de	W. Graham Claytor, Jr.[*][[W. Graham Claytor, Jr. (American government official (1912-1994))|​]]
Succedat de	W. Paul Thayer[*]​
Al 13-lea Deputy Director of the Central Intelligence Agency
În funcție 5 februarie 1978 – 4 februarie 1981
Succedat de	Bobby Ray Inman[*][[Bobby Ray Inman (United States Navy admiral)|​]]
Ambasador al Statelor Unite în Portugalia[*]​
În funcție 9 decembrie 1974 – 5 februarie 1978[1]
Precedat de	Stuart Nash Scott[*][[Stuart Nash Scott (diplomat american)|​]]
Succedat de	Richard J. Bloomfield[*][[Richard J. Bloomfield (diplomat american)|​]]
Premii	Doublespeak Award[*]​ (1988) Ordinul Prințul Henric în grad de mare cruce[*]​ (24 noiembrie 2003) Presidential Citizens Medal[*][[Presidential Citizens Medal (award)|​]] (1983)
Partid politic	Rep
Alma mater	Universitatea Princeton (1952) Harvard Business School[*]​ (MBA[*]​, 1955) Universitatea Harvard Wyoming Seminary[*][[Wyoming Seminary (private primary and secondary school in Kingston, Pennsylvania, US)|​]] (1948) Princeton School of Public and International Affairs[*][[Princeton School of Public and International Affairs (professional public policy school at Princeton University)|​]]
Modifică date / text

Frank Charles Carlucci III GCIH (n. 18 octombrie 1930, Scranton, Pennsylvania, SUA – d. 3 iunie 2018, McLean^⁠(d), Fairfax, Virginia, SUA) a fost un politician și diplomat american. A ocupat funcția de secretar al apărării între 1987 și 1989 în cabinetul președintelui Ronald Reagan,[7] fiind primul italoamerican care ocupă această funcție.

Carlucci a ocupat diverse funcții guvernamentale importante, fiind director al Office of Economic Opportunity^⁠(d) în cadrul administrației Nixon^⁠(d), direct adjunct al CIA^⁠(d) în cadrul administrației Carter^⁠(d), respectiv secretar adjunct al apărării și consilier pentru securitate națională^⁠(d) în cadrul administrației Reagan^⁠(d).

Biografie

Carlucci s-a născut în Scranton, Pennsylvania, fiul lui Roxann (născută Bacon) și al lui Frank Charles Carlucci Jr., un broker. Tatăl său era de origine italiană și elvețiană.[8] Bunicul său de loc din Santomenna, Italia.[9]

După ce a absolvit Seminarul din Wyoming^⁠(d) în 1948, Carlucci a urmat Universitatea Princeton, unde a fost coleg de cameră cu Donald Rumsfeld. Carlucci a absolvit Școala de afaceri publice și internaționale Princeton^⁠(d) în 1952 cu o lucrare de 153 de pagini intitulată „Two American Businesses in Costa Rica”.[10] Apoi a urmat Harvard Business School^⁠(d) între 1954 și 1955. [11] A fost ofițer în marina Statelor Unite din 1952 până în 1954.[12] A fost angajat la United States Foreign Service^⁠(d) și a lucrat pentru Departamentul de Stat din 1956 până în 1969.[13]

Cariera

În 1961, Carlucci a devenit al doilea secretar la Ambasada SUA în Republica Democrată Congo^⁠(d). În acea perioadă, Patrice Lumumba, primul prim-ministru al țării de după obținerea independenței, a fost ucis în ianuarie 1961 în timpul crizei congoleze.[14]

Conform documentelor guvernamentale americane publicate ulterior, președintele american Dwight Eisenhower a ordonat CIA să-l elimine pe Lumumba.[15][16] Stenograma reuniunii Consiliul de Siguranță Națională^⁠(d) din august 1960 confirmă că Eisenhower i-a cerut directorului CIA, Allen Dulles, să-l „elimine” pe liderul congolez.[17] Robert H. Johnson, însărcinat cu transcrierea conversațiilor, a depus mărturie în fața Senate Intelligence Committee^⁠(d) în 1975. Cu toate acestea, anchetele ulterioare au indicat că Lumumba a fost executat la ordinul unui politician rival, Moïse Tshombe^⁠(d), liderul statului Katanga, cu ajutorul belgienilor.[15][18]

Potrivit diplomatului Robert B. Oakley^⁠(d), Carlucci s-a împrietenit cu viitorul prim-ministru al Congoului, Cyrille Adoula^⁠(d) în perioada 1959-1960, când acesta era membru al Parlamentului congolez.[19] Conform secretarului de stat James Schlesinger, Adoula a început discuțiile cu președintele John F. Kennedy la Casa Albă cu întrebarea „Unde este Carlucci?”, iar reacția lui Kennedy a fost „Cine naiba este Carlucci?”. Președintele l-a trimis pe secretarul de stat Dean Rusk^⁠(d) să-l găsească.[20] De asemenea, Oakley menționează că acel moment a reprezentat „începutul ascensiunii meteorice a lui Carlucci!”.[21]

Un film biografic^⁠(d) fictiv din 2000 - intitulat Lumumba^⁠(d) și regizat de Raoul Peck^⁠(d) - l-a portretizat pe Carlucci ca fiind implicat în eliminarea lui Lumumba.[22][23] Carlucci a negat cu vehemență acuzațiile și a deschis un proces pentru a împiedica utilizarea numelui său în film.[22][23]

Funcții în administrațiile prezidențiale

În 1969, când președintele Richard Nixon l-a convins pe membrul Camerei Reprezentanților Donald Rumsfeld să-și părăsească postul pentru a deveni directorul Office of Economic Opportunity (OEO), agenția fondată de Sargent Shriver^⁠(d) cu scopul de a lupta împotriva programului War on Poverty^⁠(d) introdus de Lyndon Johnson, Rumsfeld l-a transferat pe Carlucci la OEO din Departamentul de Stat pentru a conduce organizația Community Action Agency^⁠(d).[24] Acesta a fost subsecretar pentru Sănătate, Educație și Asistență socială când Caspar Weinberger ocupa funcția de secretar în cadrul administrației Nixon.[24]

Ca urmare a inundațiilor catastrofale cauzate de uraganul Agnes^⁠(d) în iunie 1972, Nixon l-a însărcinat pe Carlucci cu coordonarea trupelor federale în nord-estul statului Pennsylvania deoarece era de loc din regiune. La acea vreme, Agnes a provocat cele mai mari distrugeri din istoria Statelor Unite, iar Wyoming Valley^⁠(d) a fost una dintre cele mai afectate zone. Rolul său în gestionarea situației a fost considerat pozitiv atât de către oficialii statali și locali, cât și de comunitate.[25]

Carlucci a devenit ambasador în Portugalia^⁠(d) și a ocupat funcția din 1974 până în 1977.[26] Este considerat unul dintre învingătorii loviturii de stat din 25 noiembrie 1975^⁠(d) din Portugalia.[27] Carlucci American International School of Lisbon^⁠(d), cea mai veche școală internațională^⁠(d) din Peninsula Iberică, îi poartă numele.

Carlucci a fost director adjunct al CIA din 1978 până în 1981 sub directorul Stansfield Turner^⁠(d).[28]

Post-politică

Afaceri

Carlucci a fost președintele Grupului Carlyle^⁠(d) din 1992 până în 2003, iar apoi președinte emerit până în 2005.[29][30] A dezvoltat afaceri cu următoarele companii: Ashland Global^⁠(d), General Dynamics, Westinghouse^⁠(d), Neurogen, CB Commercial Real Estate, Nortel, BDM International^⁠(d), Quaker Oats^⁠(d) și Kaman Corporation^⁠(d).[31] A fost directorul firmei de securitate Wackenhut^⁠(d)[32] și cofondator al Frontier Group, o firmă de investiții de capital privat.[33] Carlucci a fost membru al consiliului consultativ al G2 Satellite Solutions și președinte emerit al Nortel.[34]

Organizații

Carlucci a fost afiliat think-tank-ului conservator Project for the New American Century^⁠(d) (PNAC).[35] A fost președinte emerit al Consiliului de afaceri Statele Unite-Taiwan^⁠(d), fiind președinte în perioada 1999-2002; succesorul său a fost William Cohen^⁠(d).[36][37] A fost membru al consiliului de administrație al RAND Corporation[38] și copreședinte fondator al consiliului consultativ al Centrului RAND pentru Politici Publice din Orientul Mijlociu.[39] De asemenea, a fost membru al consiliului de onoare al Drug Policy Alliance^⁠(d), un grup care pledează pentru legalizarea drogurilor^⁠(d).[40]

Viața personală și moartea

Carlucci a fost căsătorit cu Billie Jean Anthony din 1954 până în 1974.[41] Aceștia au avut doi copii.[41] Carlucci s-a căsătorit apoi cu Marcia McMillan Myers din 1976 până la moartea sa. Au avut împreună o fiică.[41]

Bolnav de Parkinson, Carlucci a murit pe 3 iunie 2018 din cauza unor complicații în casa sa din McLean, Virginia^⁠(d) la vârsta de 87 de ani.[42][43]

Note

1. https://history.state.gov/departmenthistory/people/carlucci-frank-charles  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
2. Frank Carlucci, SNAC, accesat în 9 octombrie 2017 
3. ^ https://www.nytimes.com/2018/06/04/obituaries/frank-carlucci-dead.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
4. ^ Frank Carlucci, Munzinger Personen, accesat în 9 octombrie 2017 
5. https://ancexplorer.army.mil/publicwmv/index.html#/arlington-national/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
6. CONOR.SI[*]​  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
7. „Frank C. Carlucci – Ronald Reagan Administration”. Office of the Secretary of Defense – Historical Office. Arhivat din original la 7 februarie 2017. Accesat în 8 februarie 2017. 
8. Mazur, Suzan (30 iunie 2005). „Suzan Mazur: Frank Carlucci I, "Sublime Prince"”. Scoop News. Arhivat din original la 18 aprilie 2018. Accesat în 17 aprilie 2018. 
9. „Archived copy”. Arhivat din original la 17 iunie 2019. Accesat în 17 iunie 2019. 
10. Carlucci, Frank Charles (1952). „Two American Businesses in Costa Rica”. 
11. „Frank Carlucci, Carlyle chairman who led Pentagon, dies at 87”. Pensions and Investments. 4 iunie 2018. Arhivat din original la 22 septembrie 2018. Accesat în 4 iunie 2018. 
12. Nelan, Bruce (4 iunie 2018). „Frank Carlucci, defense secretary and tamer of federal bureaucracies, dies at 87”. The Washington Post. Arhivat din original la 22 septembrie 2018. Accesat în 4 iunie 2018. 
13. „Frank C. Carlucci, Diplomat and Defense Secretary to Reagan, Dies at 87”. 4 iunie 2018. Arhivat din original la 5 iunie 2018. Accesat în 4 iunie 2018. 
14. David Akerman (21 octombrie 2000). „Who Killed Lumumba?”. BBC. Arhivat din original la 16 iulie 2015. Accesat în 16 iulie 2015. 
15. ^ David Akerman (21 octombrie 2000). „Who Killed Lumumba?”. BBC. Arhivat din original la 16 iulie 2015. Accesat în 16 iulie 2015. 
16. Michael S. Mayer (2009). The Eisenhower Years. Infobase Publishing. p. 44. ISBN 978-0-8160-5387-2. Accesat în 16 iulie 2015. 
17. Kettle, Martin (10 august 2000). „President 'ordered murder' of Congo leader”. The Guardian. London. Arhivat din original la 3 martie 2016. Accesat în 17 decembrie 2016. 
18. Witte, Ludo de (2002). The Assassination of Lumumba. Verso. p. 78. ISBN 1859844103. Accesat în 17 aprilie 2018. 
19. Kennedy, Charles Stuart; Stern, Thomas (7 iulie 1992). „AMBASSADOR ROBERT B. OAKLEY” (PDF). Association for Diplomatic Studies and Training. pp. 16–17. Accesat în 10 mai 2021. 
20. Shorrock, Tim (14 martie 2002). „Company Man”. The Nation. Arhivat din original la 21 septembrie 2002. Accesat în 3 mai 2009. 
21. Kennedy, Charles Stuart; Stern, Thomas (7 iulie 1992). „AMBASSADOR ROBERT B. OAKLEY” (PDF). Association for Diplomatic Studies and Training. p. 17. Accesat în 10 mai 2021. 
22. ^ Shorrock, Tim (14 martie 2002). „Company Man”. The Nation. Arhivat din original la 21 septembrie 2002. Accesat în 3 mai 2009. 
23. ^ „"Carlucci" bleeped from HBO version of Lumumba”. WSWS. 15 martie 2002. Arhivat din original la 12 iunie 2018. Accesat în 4 iunie 2018. 
24. ^ „Frank Carlucci, Carlyle Chairman Who Led Pentagon, Dies at 87”. Bloomberg. 4 iunie 2018. Arhivat din original la 4 iunie 2018. Accesat în 4 iunie 2018. 
25. „Frank Carlucci III, key figure in Agnes flood recovery, dies at 87”. Pocono Record. 5 iunie 2018. Accesat în 4 aprilie 2022. 
26. „Frank Carlucci, Carlyle Chairman Who Led Pentagon, Dies at 87”. Bloomberg. 4 iunie 2018. Arhivat din original la 4 iunie 2018. Accesat în 4 iunie 2018. 
27. JOÃO PEDRO HENRIQUES. „Frank Carlucci parecia "um típico mafioso italiano"”. Diário de Notícias. Accesat în 9 aprilie 2022. 
28. „Frank C. Carlucci, Diplomat and Defense Secretary to Reagan, Dies at 87”. 4 iunie 2018. Arhivat din original la 5 iunie 2018. Accesat în 4 iunie 2018. 
29. „Frank C. Carlucci, Diplomat and Defense Secretary to Reagan, Dies at 87”. 4 iunie 2018. Arhivat din original la 5 iunie 2018. Accesat în 4 iunie 2018. 
30. „Frank Carlucci, Carlyle Chairman Who Led Pentagon, Dies at 87”. Bloomberg. 4 iunie 2018. Arhivat din original la 4 iunie 2018. Accesat în 4 iunie 2018. 
31. „BDM International”. Brand.Edgar. Arhivat din original la 16 noiembrie 2018. Accesat în 4 iunie 2018. 
32. „Frank Carlucci Demands His $37 Million”. Courthouse News. 30 mai 2013. Arhivat din original la 22 septembrie 2018. Accesat în 4 iunie 2018. 
33. „Frank C. Carlucci Biography”. Bloomberg. Accesat în 4 iunie 2018. 
34. „Frank C. Carlucci”. CSIS. Arhivat din original la 1 iulie 2017. Accesat în 4 iunie 2018. 
35. B.W.Holmes (decembrie 2004). „Partial list of people associated with the Project For The New American Century”. Reasoned spirituality. Arhivat din original la 25 decembrie 2017. Accesat în 18 aprilie 2018. 
36. „About the Council”. US-Taiwan Business Council. Arhivat din original la 18 aprilie 2018. Accesat în 18 aprilie 2018. 
37. Conley, Richard S. (2017). Historical Dictionary of the Reagan-Bush Era (ed. 2). Rowman & Littlefield. p. 50. ISBN 978-1538101810. Accesat în 18 aprilie 2018. 
38. „The Carluccis Support RAND's Commitment to Follow the Research Wherever It Leads”. RAND. Arhivat din original la 19 aprilie 2018. Accesat în 18 aprilie 2018. 
39. „Frank Charles Carlucci III”. SourceWatch. Arhivat din original la 18 aprilie 2018. Accesat în 18 aprilie 2018. 
40. DPA 2010 Annual Report, p. 22.
41. ^ „Frank Carlucci”. NNDB. Arhivat din original la 3 iunie 2018. Accesat în 4 iunie 2018. 
42. Nelan, Bruce (4 iunie 2018). „Frank Carlucci, defense secretary and tamer of federal bureaucracies, dies at 87”. The Washington Post. Arhivat din original la 22 septembrie 2018. Accesat în 4 iunie 2018. 
43. „Frank C. Carlucci, Diplomat and Defense Secretary to Reagan, Dies at 87”. 4 iunie 2018. Arhivat din original la 5 iunie 2018. Accesat în 4 iunie 2018. 

Legături externe

• en Interviuri la C-SPAN
• en Biografia lui Frank Carlucci la Departamentul Apărării
• en The Foreign Service Journal - July 1996