Eufrosin Poteca

Eufrosin Poteca
Arhimandritul Eufrosin Poteca
Date personale
Născut	1786 Nucșoara, Țara Românească
Decedat	10 decembrie 1858, (72 de ani) Mănăstirea Gura Motrului, Țara Românească
Copii	Radu Poppescu, tatăl lui Constantin Rădulescu-Motru
Naționalitate	România
Ocupație	filozof, teolog, cărturar
Activitate
Educație	Școala grecească din București, Universitățile din Pisa și Paris
Reprezentant	Primul profesor de filosofie în școlile din București
Lucrări remarcabile	„Filosofia cuvântului și a năravurilor”
Cunoscut pentru	fixarea terminologiei filozofiei în limba română
Modifică date / text

Eufrosin Poteca (n. 1786, Nucșoara – d. 10 decembrie 1858, Mănăstirea Gura Motrului) a fost un teolog, cărturar și iluminist român.

Biografie

Eufrosin Poteca s-a născut la Nucșoara, districtul Teleajen din Prahova, din muncitori plugari, sub numele de botez Radu [1]. A urmat școala grecească din București, unde a studiat literatura greacă, limba latină și teologia. În jurul anului 1806 se călugărește la Mănăstirea Neamț, unde primește numele de Eufrosin [2]. Mai târziu a devenit profesor la această școală (între 1816 - 1818). A trecut apoi la Colegiul Sfântul Sava ca ajutor al lui Gheorghe Lazăr, care-l pune să predea geografia în limba română. Între 1820 și 1825 a studiat filozofia, istoria și teologia la universitățile din Pisa și Paris, ca bursier al Eforiei școlilor. În 1825 și-a inaugurat cursul de filosofie la Sf. Sava, sub direcția lui Heliade Rădulescu. În 1829 a tipărit la Pesta „Filosofia cuvântului și a năravurilor”, traducere a operei filozofului german Johann Gottlieb Heineccius (1681 - 1741), prin care a adus o contribuție importantă la fixarea terminologiei filozofice în limba română. În 1829 a fost ridicat la rangul de arhimandrit. În 1830 făcea parte dintr-o lojă masonică bucureșteană.[3] În 1832 a fost numit egumen la Mânăstirea Gura Motrului. Din motive legate de radicalismul ideilor sale, Poteca a fost demis în 1830 de generalul Kiseleff. A mai tradus și din Jean Baptiste Massillon (1663 - 1742) și Bossuet.

Eufrosin Poteca, deși călugăr, a avut copii și este bunicul lui Constantin Rădulescu-Motru, cel pentru care s-a dedicat studiilor filosofice - nu se șitie, din păcate, dacă el s-a dedicat studiilor filosofice pentru nepotul său sau invers. C. Rădulescu-Motru publică lucrarea Elemente de metafizică, în 1912, închinată lui E. Poteca: ,,Memoriei veneratului arhimandrit EUFROSIN DIMITRIE POTECA, egumenul mânăstirei Motru, primul profesor de filosofie în școlile din București. PRINOS”.

Note

1. Constantin Schifirneț, C. Rădulescu-Motru. Viața și faptele sale, vol. I, București, 2003, p. 16
2. Ibidem. Informația aparține lui Radu Popescu, fiul lui Eufrosin Poteca, și este preluată din scrisoarea către C. Rădulescu-Motru din 14 iunie 1907
3. http://tratatuldeistorieamasoneriei.ro/ilustiri_fm.html Eufrosin Poteca

Bibliografie

• Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1964
• Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea, Edituara Saeculum, București 1999 ISBN 973-9399-03-7
• Constantin Schifirneț, C. Rădulescu-Motru. Viața și faptele sale, vol. I, Editura Albatros, București, 2003

Legături externe

• http://www.verticalonline.ro/eufrosin-poteca-trei-decenii-in-slujba-bisericii