Engelbert de Carintia
Engelbert al II-lea (d. 12 sau 13 aprilie 1141) aparținând Casei de Sponheim, a fost margraf de Istria (și de Carniola?) din 1103/1107 până în 1124/1134. În 1123 el a fost devenit duce de Carintia și margraf de Verona, până în 1135 când a abdicat. BiografieEngelbert a fost fiul contelui Engelbert I de Sponheim și al soției sale Hedviga (probabil fiică a ducelui Bernard al II-lea de Saxonia, din familia Billungilor). În jurul anului 1100 el a întemeiat comitatul de Kraiburg pe moșia preluată de soția sa în Bavaria. Spre deosebire de tatăl său, Engelbert al II-lea a fost un susținător loial al dinastiei Saliene. El a figurat ca garant al regelui german Henric al V-lea la încoronarea acestuia ca împărat romano-german din februarie 1111 și a fost martor ocular la Concordatul de la Worms încheiat de împărat cu papa Calixt al II-lea în septembrie 1122. În același an, fratele său mai mare, Henric al III-lea a devenit duce de Carintia, iar la moartea acestuia din 1123 Engelbert i-a succedat în acest ducat, după ce îl înlocuise deja pe contele Ulrich al II-lea de Weimar în funcția de margraf de Istria și de Carniola din 1107. Căsătorie și descendențiEl a fost căsătorit cu Uta, fiica burgravului Ulrich de Passau (d. în jur de 1099). Împreună cu aceasta, a avut următorii copii:
Engelbert al II-lea a murit la abația din Seeon unde este înmormântat. BibliografieNote |
Portal di Ensiklopedia Dunia