Emil Fischer (n. 1873, Bulgaria – d. , Sibiu, România) a fost un fotografromân de origine germano-bulgară. Fischer și-a făcut ucenicia la București și Brașov, după care a cumpărat atelierul deținut de Kamilla Asbóth din Sibiu, unde s-a și stabilit. Acest atelier, aflat pe str. Piața Mare nr. 16 din Sibiu, a fost preluat de către Asbóth de la Theodor Glatz. Aici, Fischer și-a desfășurat activitatea până în anul 1900, moment în care s-a mutat într-o nouă locație, pe strada Nicolae Bălcescu nr. 1-3. Folosit și ca sediu, în noul atelier a lucrat până în anul 1959 când s-a pensionat.[1]
În 1905, Emil Fischer a primit titlul de fotograf al Curții Regale a României („Hoffotograf”). În acest an, Fischer a făcut primele fotografii ale tuturor președinților ASTREI din Sibiu. A realizat o mulțime de fotografii cu Sibiul. El era renumit pentru portrete, cărți poștale, vedute și pentru fotografiile pe care le-a făcut în munții și centrele istorice medievale ale Transilvaniei, precum și cele în care a imortalizat vechea arhitectură din Ardeal. În decembrie 1920, Emil Fischer a primit titlul de fotograf al Curții Regale, titlu oferit de Regele Ferdinand I.[1]
Emil Fischer a fost înmormântat în Cimitirul Municipal din Sibiu.[1]
Fotograful Curții Regale a României, Emil Fischer, a realizat în anul 1928, la doi ani după ce postăvăria „Talma” a sașilor din Cisnădie, a fost preluată de familia Mez, o serie de fotografii ale investiției făcute de către corporația germană. Toate fotografiile au fost legate într-un album în anul 1938, după ce fabrica a fost cumpărată de J & P Coats Ltd din Scoția în 1935, care a fost publicat în același an și a purtat numele de Albumul Românofir SAR. Fratele lui Emil Fischer, Joseph Fischer, care a fost și el fotograf, a vândut întreaga colecție de fotografii Muzeului Brukenthal din Sibiu, în anul 1980.[2]
Delia Voina pe biblioteca-digitala.ro: ANGVSTIA, 12, 2008, Etnografie, pag. 279-288, capitolul Un atelier fotografic -- Trei generații de fotografi și imaginile lor etnografice, 2008 - accesat 18 august 2022
Eugen Iarovici: Fotografia și lumea de azi, București, Editura Tehnică, 1989
Ligia Fulga: Fotografii Emil și Josef Fischer și importanța lor pentru formarea identităților naționale, în: Studii și comunicări de etnologie, Sibiu, tom XVI, 2002
Complexul Național Muzeal “ASTRA” Sibiu, colecția de Grafică documentară
Adrian-Silvan Ionescu: Începuturile fotografiei etnografice în România, în: Revista Muzeelor, nr. 1, 1991
Adrian-Silvan Ionescu: Fotografie und Folklore. Zur Ethnofotografie im Rumänien des 19. Jahrhunderts, în: Fotogeschichte. Beiträge zur Geschichte und Ästhetik der Fotografie, 2007, Jahrgang 27, Heft 103
Konrad Klein: În Lexikon der Sibenbürger Sachsen, Innsbruk, 1993
Konrad Klein: Fotografische Ateliers in Hermannstadt 1860-1918, în: 120 Jahre Offentliches Archiv in Siebenburgen, Sibiu/Hermannstadt, 1996
Konrad Klein: Foto-Ethnologen. Theodor Glatz und die frühe ethnografische Fotografie in Siebenbürgen, în: 'Fotogeschichte. Beiträge zur Geschichte und Ästhetik der Fotografie, 2007, Jahrgang 27, Heft 103
Csaba Miklósi-Sikes: Fényképészek és műtermek Erdélyben 1839-1916, Odorheiul Secuiesc, 2000, p. 200.
Ilie Moise și Horst Klusch: Portul popular din județul Sibiu, Sibiu, 1978
Alexandru Roșu în Revista Ilustrată, 1899, aprilie, p. 61.
Constantin Săvulescu: Cronologia ilustrată a fotografiei din România. Perioada 1834-1918, București, 1985
Smărăndița Stanciu: Portul popular din comuna Tilișca - Sibiu (reg. Brașov), în: Studii și cercetări de etnografie și artă populară, București, 1965
Radu Teuceanu: Un occidental despre Transilvania: Jane Emily Gerard, The Land beyond the Forest, 1888, în: Brukenthal. Acta Musei, I. 1, Sibiu/Hermannstadt, 2006
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
