|
EXE EXE este extensia comună pentru fișierele ce reprezintă un executabil (un program), folosită în sistemele de operare DOS, OpenVMS, Microsoft Windows, Symbian și OS/2. În afară de programele executabile, multe fișiere EXE conțin componente numite resurse, cum ar fi imagini bitmap și pictograme (iconițe) pe care programul executabil le folosește pentru interfața grafică. DescriereFișierul EXE se folosește pentru sistemele de operare MS-DOS, Microsoft Windows, OpenVMS, Symbian și OS/2. Este succesorul fișierului COM, care putea atingea mărimea maximă de 64 KB și de aceea a conținut doar un segment de cod. În afară de cod executabil, un fisier EXE poate conține și alte componente numite resurse, ca de exemplu:
Tipuri de executabileExistă câteva tipuri de formate de fișiere EXE
Structură unui EXEHeaderul este format din blocuri de 512 B si paragrafe de 16 B
O structură reprezentând head-erul unui executabil pe 16 biți: struct EXE {
unsigned short signature; /* == 0x5a4D */
unsigned short bytes_in_last_block;
unsigned short blocks_in_file;
unsigned short num_relocs;
unsigned short header_paragraphs;
unsigned short min_extra_paragraphs;
unsigned short max_extra_paragraphs;
unsigned short ss;
unsigned short sp;
unsigned short checksum;
unsigned short ip;
unsigned short cs;
unsigned short reloc_table_offset;
unsigned short overlay_number;
};
struct EXE_RELOC {
unsigned short offset;
unsigned short segment;
};
Calcularea Offset-uluiOffset-ul de la inceputul executabilului se calculeaza astfel: exe_data_start = exe.header_paragraphs * 16L;
Offset-ul bit-ului după datele din executabil se calculează astfel: extra_data_start = exe.blocks_in_file * 512L;
if (exe.bytes_in_last_block)
extra_data_start -= (512 - exe.bytes_in_last_block);
|
Index:
pl ar de en es fr it arz nl ja pt ceb sv uk vi war zh ru af ast az bg zh-min-nan bn be ca cs cy da et el eo eu fa gl ko hi hr id he ka la lv lt hu mk ms min no nn ce uz kk ro simple sk sl sr sh fi ta tt th tg azb tr ur zh-yue hy my ace als am an hyw ban bjn map-bms ba be-tarask bcl bpy bar bs br cv nv eml hif fo fy ga gd gu hak ha hsb io ig ilo ia ie os is jv kn ht ku ckb ky mrj lb lij li lmo mai mg ml zh-classical mr xmf mzn cdo mn nap new ne frr oc mhr or as pa pnb ps pms nds crh qu sa sah sco sq scn si sd szl su sw tl shn te bug vec vo wa wuu yi yo diq bat-smg zu lad kbd ang smn ab roa-rup frp arc gn av ay bh bi bo bxr cbk-zam co za dag ary se pdc dv dsb myv ext fur gv gag inh ki glk gan guw xal haw rw kbp pam csb kw km kv koi kg gom ks gcr lo lbe ltg lez nia ln jbo lg mt mi tw mwl mdf mnw nqo fj nah na nds-nl nrm nov om pi pag pap pfl pcd krc kaa ksh rm rue sm sat sc trv stq nso sn cu so srn kab roa-tara tet tpi to chr tum tk tyv udm ug vep fiu-vro vls wo xh zea ty ak bm ch ny ee ff got iu ik kl mad cr pih ami pwn pnt dz rmy rn sg st tn ss ti din chy ts kcg ve
Portal di Ensiklopedia Dunia
