|
Discuție Utilizator:Waelsch/Vechiu2005Celea vechi 2005Se aflä aici, mais jos. Munca ta- mă bucură foarte mult şi este foarte interesantă de citit. Aş avea însă o mică rugăminte - dacă se poate - încearcă să şi categorizezi articolele şi acolo unde este cazul să adaugi formatul {{ciot}}. Mulţumesc şi succes în continuare! - Mihai 28 Apr 2005 13:19 (UTC) Limbile creole- Vezi: en.wikipedia.org/wiki/Creole_language. Ciao! Războiul vaciiÎn primul rând, scuză-mă dacă te-am insultat cu ceva, că nu am avut intenţia. N-am spus că nu scrii cu semne diacritice - apreciez că le foloseşti şi dacă trebuie să le insertezi manual, îţi mulţumesc şi mai tare. Eu am pus formatul de curăţenie pe articol din cauza structurii sale şi pentru că trebuie legături interne. L-am pus pe multe alte articole astăzi, şi să nu îl înţelegi ca un apropos pentru tine să îl corectezi - l-am pus acolo pentru ca, când am eu timp, să ştiu să îl îmbunătăţesc. Dacă te uiţi, este şi pe pagina mea de utilizator trecut. Nu ţi-am scris mesaj pentru că nu asta este politica wiki - eu efectiv cred că este nepoliticos să îţi spun "articolul trebuie îmbunătăţit, îmbunătăţeşte-l te rog". Tocmai, am pus formatul pentru mine să îl îmbunătăţesc, care o voi face acum. Salutări, Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informaţia românilor. 13 May 2005 08:28 (UTC)
Ţările de JosMai vreau să te mai întreb ceva, considerând Ţările de Jos. Ai fi de acord să mutăm articolul Olanda la Ţările de Jos? Cred că Ţările de Jos este numele corect scurt în limba română, deşi Olanda este mai mult folosit. Am avut acelaşi argument la Marea Britanie-Regatul Unit, Regatul Unit fiind terminologia corectă şi Marea Britanie fiind cea comună. La fel cu Calcutta-Kolkata, în orice caz, ar trebui articolele să fie la numele corect, nu la cel mai comun. Deci, eu suport numele Ţările de Jos. Vrei să o mutăm? Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informaţia românilor. 13 May 2005 09:43 (UTC)
CommonsGata sunt toate pozele trimise, cu licenţa GFDL, la Commons. Uite aici le poţi vedea:
Au capţiuni bilingve, în ro şi en. Şi eu agreez cu numirea în văleană decât cea franceză, şi cred că romanizarea este o chestie faină, mai ales că văleana are cognat direct în română! Dacă mai ai imagini în viitor, este uşor să le trimiţi direct pe Commons. Este exact ca la ro.wiki - mergi la commons.wikimedia.org, faci un cont de utilizator, faci clic pe Upload file şi le trimiţi. Doar că la commons trebuie toate imaginile să aibă o licenţă, o capţiune şi preferabil o categorie (adică, Categorie:Belgia sau chiar Categorie:Cenaciu [numele în văleană de fapt] ) Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informaţia românilor. 13 May 2005 10:31 (UTC)
Barabant, BărăbanţSalut Waelsch! Mulţumesc pentru articolul pe care l-ai pus pe Discuţie:Bărăbanţ, Alba. Acum despre punctele pe care le-ai ridicat:
Ce părere ai? IulianU 13 May 2005 14:53 (UTC)
Omofonie/OmonimieInitial am scris cele de mai jos pt Ronline, dar mä adresez si lui Iulian. Servus! Am câteva nedumeriri, cât priveşte oraşele şi denumirile lor. Pe de o parte, sunt convins că acolo unde nu sunt deja numele « împămîntenite » româneşte, cea mai bună soluţiune e de a da un nume românesc. Pe de altă parte, sunt convins încă de a pune numele romanice ale unor oraşe germanice. În se sens? Îmi amintesc cu plăcere cum pe vremuri citeam sinaxarele din mineele de la Neamţ (scoase la tipar în 1901). Acolo citeam de cutare şi cutare «episcop al Coloniei» (expresiune tare des întâlnită), de cutare şi cutare mucenic ce «la Trevia, prin sabie s’a săvîrşit». Când citeam, cred că prea puţin mă interesa localizarea geografică a cutarelor oraşe. Or mai târziu mi-am dat seama că era vorba de ceea ce nemţii numesc Köln şi Trier. Tu ce zici à propos de cele 2 nume? Pe de altă parte, revin la omonimie. În anumite cazuri, nu mai putem vorbi de omonimie, căci e « prea târziu ». Cât că italienii vorbesc de Monaco şi de Monaco-di-Baviera, al doilea fiind München, în ziua de astăzi mi se pare că nu mai putem reveni la omonimie. Din contră, acolo unde prostia şi snobismul încă n’au pătruns prea adânc, cred că mai putem face ceva. De aceea îţi cer sfatul cu privire la încă oarecâte oraşe. În Germania ai oraşul Aachen, pe care francofonii îl numesc Aix-la-Chapelle, pentru a-l deosebi de un alt oraş CU ACELAŞI NUME, Aix-en-Provence. Vălenii le numesc pe amîndouă Åxhe. Flamanzii le numesc pe amîndouă Aken. Oare care-i numele latinesc al oraşului? Dar cel italian? Apoi cât despre oraşul vălean Charleroi/Tchålerwè, cum facem? Uită-te la o treabă înteresantă. Locuitorii oraşului ăstuia, ştii cum li se spune? În franceză « carolo(régien)s », pe când în văleană « tchålerwetîs ». M’am gândit la o omonimie. Ce zici de Carei? Avem în nordul Ardealului oraşul Carei (numit Carăiu-Mare de către românii din Ungaria), şi Carăiu-Mic peste graniţa cu Ungaria. Numele celor 2 în maghiară sunt: Nagykároly şi Kiskároly, pe când şvabii spun: Großkarlstadt şi Kleinkarlstadt. De ce atunci n’ar exista şi Careiu-Vălean (ori Carăiu-Vălean)? Şi pentru maghiarofoni şi germanofoni ai fi mai uşor, zicând Alkároly şi Wallenkarlstadt. Un alt sfat: cum ar trebui chemate româneşte oraşele belgiene următoare?
Cât priveşte primul oraş, mi se pare că în latină e ceva derivat de la numele propriu Michaël. Atunci cum ar fi în româneşte? Mihăileni? Sau poate că nu merge? Atunci ar trebui să-l luăm din franceză, punându-i coadă românească? Malina? Cât de ultimele 2, e vorba din nou de omonimie. Pe de o parte n’ar fi greu a le numi Lupeni şi Lupenii-Noi (ori Lupean şi Lupeanu-Nou). Pe de altă parte, sunt mulţi studenţi români la cele 2 universităţi din cele 2 oraşe, iar ei le numesc Leuven şi Louvain (cel mai des pronunţate « à la bucarestoise »: Leven şi Luven). Deci aici nici nu ştiu cum ar trebui făcut... Că veni vorba de cărţile vechi, uneori aceste nume au fost preluate de româna modernă (Valenţia, Constanţa [germ Konstanz] de pildă), dar altele nu prea (de pildă, Vieana ar fi trebuit să devină cu ortografia nouă Viana, dar a devenit Viena). Tot revenind la omonimie, câtă vreme avem satele numite Văleni în România, cred că tot aşa ar trebui numite celelalte localităţi Wallendorf din ţările germanofone. Cred că , în privinţa toponimiilor, trebuie să mergem pe urma paşoptiştilor, şi nu a spurcătorilor de limbă română din sec XX. Despre ce grăiesc? De pildă, paşoptiştii au avut neologisme româneşti adevărate: a distruge, a corege, etc. Spurcătorii de limbă română au introdus: a construi (în loc de «a construge»), a corecta, şemineu (în loc de «cămin»), cameră (în loc de «cămară»), viteză (în loc de «viteţe»), a extirpa (în loc de «a stîrpi»). Încă o problemă. Un tip a făcut schemele pentru toate ţările europene. Ok, bravo lui! Dar mi se pare că s-a hărnicit prea tare punând la cuvîntul Luxemburg schema pentru Marele Ducat al Luxemburgului. Cuvîntul însuşi are mai multe însemnătăţi:
Oare n’ar trebui la Luxemburg să fie mutat la Marele Ducat al Luxemburgului? În cazul acesta, oare n’ar trebui ca Luxembourg-Ville să fie mutat la Luxemburg Capitală sau altceva de genul ăsta? Şi atunci la articolul rămas gol, Luxemburg, să punem omonimiile pur şi simplu, în felul în care se află pe Wikipedia francofonă articolul Brabant? Te las pe tine să hotărăşti. Că veni vorba, tot în Wisconsin există oraşul Brussels (oficial scris pe americăneşte). BäräbantzOk, e numele oficial al comunei. Mä bucur. Pärerea mea: ar trebui, datoritä omonimiei, toate readuse la Bäräbantz. Stiu cä aici intru în contrazicere cu voi, dar ästa-i filmul. Eu sunt de principiul împämântenirii (ca francofonii sau maghiarofonii). Ce-i drept, nemtii o lasä mai moale, si asta mä face sä mä c*c, când aud nemti ce vorbesc de Brasov, citindu-l Brazoff (si încä cu aceentul pe 1-a silabä), în loc de a folosi unul din cele 2 nume nemtesti (säseste Brassau, germanä Kronstadt).
O discuţie constructivăSalut. Vreau doar să spun că îmi place că avem discuţia asta... mi-e mi-se pare foarte constructivă şi am de învăţat multe :) Să ştii că mai convins în nişte chestii cu românizarea. Trebuie să mă mai gândesc puţin, OK? Ar fi bine dacă şi alţi utilizatori (Gangleri, etc.) ar veni aici să îşi exprime părerea. Discuţii de stilul ăsta înseamnă că Wikipedia merge! Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informaţia românilor. 14 May 2005 12:06 (UTC) Revoluţie!Înainte de a citi asta, te rog să citeşti ce am scris mai sus. Acum - am citit ce ai scris despre Charleroi şi Carei. Poate că punctul tău de vedere este logic justificabil. Dar cred că ce propui este puţin revoluţionar, dacă ăsta este cuvântul bun! Adică, ar creea confuzii. Să nu mă înţelegi greşit - eu sunt primul care spun că numele comun de multe ori e incorect şi trebuie să învăţăm lumea la numele corect. Dar, în ultimul timp a fost mişcare în lume la "nativizare" - folosirea numelor native. De exemplu, numele istoric pentru Basel în germania, în engleză a fost Basle. Astăzi, se foloseşte doar Basel în engleză. Sunt multe alte exemple. Este considerat aproape un semn de respect şi de toleranţă, de cunoştinţă, să foloseşti numele nativ. Bineînţeles, când este un nume bine stabilit în limba ta, n-are rost să foloseşti versiunea nativă. Dar când acel nume nu este bine stabilit, în general se foloseşte limba nativă decât să creezi un omonim în română. Eu văd logica ta foarte bine - este mai uşor să folosim nume româneşti pentru că sună mai natural, decât să ne chinuim cu nume străine. Altă problemă cu folosirea numelor străine este - ce nume să folosim? Eu am scris astăzi articolul despre Dublin, şi m-am gândit - numele nativ a oraşului este Baile Atha Cliath, dece să nu folosesc numele ăla? Dacă aş fi creeat o versiune în română, n-ar mai fi fost problema asta. Deci, repet, văd beneficiile. Dar, totuşi rămâne problema că va fi ambiguitate. Nimeni nu îl spune la Charleroi, Carei. Nu cred că noi ca enciclopedie liberă avem atâta autoritate să impunem acestă folosinţă. Adică, ai vrea un redirect de la Charleroi la Carei, Belgia. Şi o pagină de dezambiguizare la Carei? Să ştii că mai pus pe gânduri, asta fiind o chestie bună că mi-e îmi place să mă gândesc despre chestii şi să rezolv probleme. Alţii ce cred? Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informaţia românilor. 14 May 2005 12:18 (UTC)
Re: RomânizareDe ce consider că acest "trend" este bun? 1) Este mai practic ca o localitate să aibă un singur nume recunoscut internaţional. (sau cel mult două, în cazul regiunilor bilingve, cum e Belgia). Iată o situaţie din ziua de azi: citiţi un articol în engleză şi găsiţi o referinţă la Lisbon. Ştiţi din cultura voastră generală că e vorba despre oraşul pe care în româneşte îl numim Lisabona. Acum imaginaţi-vă că în loc de Lisabona ar fi vorba, de ex., de Brâna-Alunului din Belgia. Cât de repede v-aţi "prinde" şi aţi face legătura între numele englezesc al acestei localităţi (oricare ar fi el) şi localitatea însăşi (pe care presupunem că o cunoaşteţi după numele românesc)? Dar dacă textul original ar fi în spaniolă? Sau în estonă... Pe lângă cele câteva mii de cuvinte pe care trebuie să le învăţaţi pentru a înţelege respectiva limbă, mai trebuie să învăţaţi şi alte câteva sute (mii?) de nume de localităţi, ape, regiuni,..., pe care altminteri le-aţi şti deja după numele nativ. Ce ne-am face noi românii, astăzi, cu, de exemplu, Sfântul Francisc, California, sau Aer Bun, Argentina? Chiar unul dintre exemplele lui Waelsch dovedeşte cât de "tricky" poate fi procesul de românizare -- Gyergyoszentmiklos/"Gheorgheni". Dacă acceptăm românizarea numelor geografice, n-ar fi deloc absurd să trecem şi la numele de persoane :-) Abia aştept să citesc în ziarele româneşti despre Max din Sadova sau despre Lars de la Trevia. Ceea ce mă aduce la următorul punct. 2) Folosirea numelui nativ mi se pare şi o formă de respect pentru populaţia nativă a respectivei localităţi, la fel după cum scrierea/pronunţarea corectă a numelui unei persoane este o formă de a arăta respect acelei persoane. 3) Un alt considerent de ordin practic: când vreţi să trimiteţi o scrisoare în străinătate, cum puneţi adresa: "Str. Florilor nr. 1, Haga, Olanda"? Sau mai degrabă "1 Bloemenstraat, Den Haag, Nederland/Olanda"? Mă distrează la nebunie snobii autohtoni care îşi fac site-uri în engleză şi îşi pun adrese de genul "14 Victory St, Jassy, Romania", când ei de fapt locuiesc pe "str. Biruinţei nr. 14, Iaşi, România" :)) IulianU 15 May 2005 13:27 (UTC)
Bruxelles/BrusselWaelsch, termină cu schimbările. De data asta nu am dat revert la tot articolul ci l-am modificat manual (Bruxelles). Data viitoare, îi dau direct revert, fără să mă mai uit ce informaţii ai adus în plus, şi tu primeşti ban. Bruxelles este singurul nume în limba română. Chiar tu ziceai că ce supăraţi sunt olandezii când aud Holland şi nu The Netherlands, păi imaginează-ţi ce supăraţi sunt francezii când aud Bruxelles şi nu Brussel (în regiunea Bruxelles, francezii sunt majoritari). Oricum Bruxelles este numele în română şi dacă ar fi 99,9% vorbitori de olandeză în regiune. --ro.Danutz | pt.Danutz 17 May 2005 07:59 (UTC) Faptul cä esti admin nu înseamnä cä esti cel mai bine documentat. Eu nu m'am bägat sä-ti dau lectii despre Mänästur, de pildä. Scrii: <> Da, unul ca tine, fiind admin, îsi poate bäga piciorul în munca cuiva. Frumos! Felicitäri, Dänutz! Ti se potriveste bine pt Wikipedia. Închei cu o zicalä de Edouard le Berquier: «Seules les personnes cultivées aiment apprendre; les ignorants préfèrent enseigner.» - «Slechts goed opgeleiden leren graag, domoren houden meer van onderwijzen.»
Ti-am răspuns acum. Sixtus 20 May 2005 13:58 (UTC) CommonsDespre onomasticeE faina ideea ta de a unifica numele sfinţilor, problema este: cine mai editeaza astfel de articole?? Tu ştii pe cineva? Victort 21 May 2005 23:11 (UTC) CăpătunaPozele de pe Commons merg şi ai reuşit să le incluzi! Cred că despre ce te referi este faptul că nu sunt aliniate bine. Problema este că foloseşti syntaxul greşit pentru poze. Când incluzi o poză, trebuie să incluzi următoarele părţi ca să se alinieze bine:
Deci, o linie pentru poză ar arăta cam aşa: [[Image:Nume.jpg|thumb|right|250px|Subtitlu]] Dar, după câte văd, totul merge bine cu pozele şi se văd frumos! Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informaţia românilor. 23 May 2005 02:32 (UTC) PS: Imaginea Thevtogne-nive.jpg este lipsă fiind că nu apare nici la ro.wiki nici la commons. Ai trimis-o cumva sub alt nume...? Poze şi alteleSalut. Eu zic că chestia cu Vlaams Belang ar trebui să rămână la titlul original neerlandez. Voi inserta poza cu Satu Mare la alte Wikipedii, în curând. Cu discuţia Bruxelles, vezi comentariul care l-am făcut acolo. Cu poza Thevtogne, dacă ai trimis-o la Commons cu numele acela, atunci ar trebui să meargă. Fii sigur doar că extensia este .jpg şi nu .JPG, că asta face probleme. Dacă e .JPG atunci şi legătura trebuie să fie la .JPG fiind că sintaxul nu este "case-sensitive". Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informaţia românilor. 25 May 2005 09:02 (UTC) Am văzut că ai cont pe wa.wikipedia. Asta înseamnă că te pricepi la poloneză şi cunoşti câte ceva despre viaţa de acolo? Victort 9 iun 2005 21:57 (UTC)
 . Premiu WikipediaAcest premiu vine pentru întreaga activitate Wikipedia. Felicitări! şi succes pentru mai departe! - Mihai | D 11 iulie 2005 16:29 (UTC) Româna ardeleanăWaelsch, motivul pentru care Româna ardeleană nu ar trebui să fie inclus în formatul cu graiurile este faptul că, aşa cum ai scris şi tu, Româna ardeleană este o uniune de graiuri şi nu un grai propriu-zis (mai degrabă o tranziţie între Româna maramureşeană şi cea bănăţeană, dar nu un grai). --Danutz
Măi Waelsch, da dacă nu există aşa ceva... Eu personal sunt ardelean, dar dacă nu există, chiar trebuie să inventăm noi una? Binenţeles e bun articolul pe care l-ai scris, tocmai prin faptul că spune despre româna ardeleană este o unuiune de graiuri şi nu un grai propriu-zis. Şi nu, nu cred că informaţia dintr-un manual este greşită, doar a fost aprobat de ministerul învăţământului. Asta este realitatea. De ce să nu fie Ardealul mai cu moţ, şi nu aibă un grai al lui, cum au restul regiunilor? --ro.Danutz (em português) 16 iulie 2005 14:01 (UTC)
--- Şi eu gândesc oleacă aşa ca tine. Părerea mea: ar trebui să considerăm drept subdialecte româna moldoveană, munteană, transilvăneană (eventual şi olteneasca). Iar din aceste subdialecte fac parte mai multe graiuri. Cuvîntul "grai" însuşi cred că se referă - şi îndeobşte etimologic - la pronunţare. Astfel ai în Ardeal multe feluri de pronunţie, despre care se pot scrie chichiţe (îndeosebi despre felul în care fiecare pronunţă grupurile "ce, ci" sau "ge, gi"), dar, cum zici tu, toate "graiurile" din Ardeal au trăsăturile gramaticale în comun. Doar în Banat mai există 1 trăsătură specifică (faţă de Ardeal): şi anume augumentul la participiul trecut. Dar pentru asta nu cred că trebuie considerat subdialect aparte.
Waelsch 21 iulie 2005 08:17 (UTC)
Vandal la BORAm restaurat pagina. -Mihai | D 24 iulie 2005 17:45 (UTC)
Cap spăimosDragă Waelsch, n-a fost ideea mea să apară la formatul ajutor un cap de extraterestru. Doar voiam să îi îndemn pe câţi mai mulţi să îţi continue munca excelentă la acest articol. L-am nimerit pe al tău pentru că era printre cele noi, pe unde mă uit des. La multe alte articole noi am făcut la fel. Conţinutul articolului este excelent, iar pe mine mă interesează tema pentru că studiez ştiinţe politice. Dar probabil că am exagerat de data asta cu formatul ajutor ... Îmi cer scuze. --Arado 27 iulie 2005 17:10 (UTC)
NamurServus, Waelsch! O suna Namurciu ca alte sate din Ardeal, dar din câte ştiu eu (întâmplător am fost pe acolo acu's 10 ani) Namur este un oraş aflat în Belgia, şi chiar mai mult, situat în regiunea valonă, sau Wallonie cum îi zic ei (pronunţat ualonie...) Deduc, pe de altă parte, atât din login-ul tău, cât şi din articolele scrise şi discuţiile purtate că eşti probabil în regiunea flamandă sau poate pro-flamand. Dar atâta timp cât toată lumea (mă rog, turma dacă vrei tu) spune şi scrie şi are idee ce este Namur şi se întreabă dacă Namurciu o fi tot aia, părerea mea ar fi că ar trebui să fie taman pe dos: articolul principal Namur şi apoi ce alias-uri vrei să ii pui redirectate spre el. Şi cred că asta e valabil nu numai pentru Namur ci şi pentru alte articole... În ziua în care în română se va spune Namurciu şi nu Namur sunt de acord să facem din Namurciu articolul principal şi Namur redirectare --Vlad 11 august 2005 09:29 (UTC)
Argumentul meu nu e etimologia absolută, ci folosinţa, şi îndeobşte folosirea de către cei mai apropiaţi de noi. Aşa e cazul şi cu un alt oraş vălean: Leodium. Ăsta e numele autentic roman. Cum îi spunem româneşte? Cine a început articolul, a păstrat denumirea în limba franceză de Belgia, şi anume Liège. Francezii din Fr îi spun Liége. În văleană se spune Lidje, în germană (oficial) se spune Lüttich, iar în neerlandeză (oficial) Luik. Au mai venit şi sicilienii, care în general vorbesc bine văleana, şi au sicilianizat cuvîntul vălean, făcându-l Ligia. Din contră, italienii din Italia îi spun Liegi (călcare după Parigi). Care ar fi forma corectă româneşte? Cea siciliană sună bine româneşte, căci în română Ligia e chiar nume de fată. Dar cea italiană "oficială" e şi ea destul de românească, căci avem oraşe la plural destule: Iaşi, Bucureşti... Şi acuma reiau ideea după carea nu trenuie ca numele "oficial" dintr'o limbă să devină standard pt alte limbi. Dau exemplele de mai sus. La prima ortografie românească, se scria Bucuresci. Dar pt că ortografia oficială a făcut ca pluralele de la "sc" să dea "şt" (modificare de rădăcină), s'a ajuns ca limbile celelalte să "copieze" varianta românească nouă, încât avem Bucarest, Bucharest, etc. Nu sună deloc româneşte. M'aş fi bucurat mai tare ca celelalte popoare să fi luat forma Bucuresci, măcar suna mai latineşte.
Îti mulţămescAm primit mesagiul. Apoi ce spune domnul Păcurariu, e treaba domniei sale. Ştiu că s-a căznit să demonstreze că diplomele sinodului ar fi "falsuri iezuite", însă diplomele există cu adevărat iar veridicitatea lor este opinie comună (Bunea, Iorga, Prodan, Teodor). Cu descărcatul fişierelor voi încerca să fac cum mi-ai dis. Pe mine mă găsăşti şi pe pagina germană. PS. A mulţumi provine din "a mulţăni", adică a dori mulţi ani. Ca să nu existe dubii. :) Mihai Andrei 18 august 2005 Icoanele pe sticlaServus! Ma bucur ca ai postat o icoana pe sticla la art. "ritul bizantin". Vezi alineatul al doilea pe care l-am scris la art. Manastirea Nicula. Primii mesteri care au introdus tehnica picturii pe sticla in Transilvania au provenit din Bavaria, Boemia si Austria. Cateva nume au ramas cunoscute: Emil Weiss, Moritz Hachmann si Karl Müller. Cat despre a cobori si a dobori, am sa ma informez cat de curand. Deocamdata nu am avut la indemana nici o sursa etimologica. Mi se pare insa ca cele doua vorbe au rezonanta slava sau maghiara (?). Stiu ca ungureste "dobni" inseamna a arunca. én dobok inseamna eu arunc. Deocamdata nu ma pronunt, insa am chestiunea in vedere. Sanatate! CercuriNeaţa bună! În germană va fi destul de greu sa impunem cuvantul "Kreis" (cerc) ca denumire a unei unitati administrativ-teritoriale. Kreis este mai degraba cercul de prieteni sau cercul de pionieri de la casa de cultură. Bezirk este un termen specific al organizarii de stat. Ma tem ca in mintea şvabilor numele de Kreis vine din ceva abisuri staliniste. Caci cuvantul acesta e foarte egalitarist si vine cred din dorinta de a demola tot ce era burghez (Bezirk). Acum stau si cuget si-mi dau seama ca Bezirk vine de la Zirkel (circulum), deci be-zirk sugereaza exact ideea a-rondării (rotund, cerc). Sper ca lamuririle astea sa-ti pice bine. Salut! Mihai Andrei 30 august 2005 11:27 (MEZ) PS. Francezii zic si ei arondisment, ceea ce imi sugereaza ideea de Bezirk. Habar n-am cum s-ar spune "cerc" in franceza, dar bănui ca ar suna ca păpucu' sa numesti arondismentul "cerc". :)
Draga George, cred totusi ca denumirea de Kreis este de sorginte comunista si nu şvabo-saseasco-ţipţărească. Pe vremea k.u.k. Ardealul era impartit in comitate. Administratia era organizata functional in directiuni, iar teritorial in autoritati cercuale (Kreisbehörden), la nivelul cel mai mic, iar la nivel mai mare (ceea ce corespunde nivelului judetean) erau Bezirksämter. Tribunalele se numeau Bezirksgerichte, iar judecatoriile nu se numeau instante cercuale (ar fi sunat peiorativ), ci "Gerichtshöfe erster Instanz", adica "curti de judecata in prima instanta". Te asigur ca Bezirk este o denumire prestigioasa, pe cand Kreis e oarecum proletar, comunal etc (de aceea termenul a fost atat de indragit de comunisti, incat le-a cazut cu tronc). Arondismentele sunt deci cercurile franţujilor. In alta ordine de idei, mitropolitul Plamadeala si-a dat duhul. Tocmai a intrat stirea pe mediafax. Salut! Văleni, Namurciu şi alteleVezi Discuţia la "Limba văleană (Oh, Gott!). Frumuseţea Wikipediei (sau "fain", dacă vrei) nu constă în a face să circule pe calea undelor orice părere subiectivă (contradicţie cu principiul "punctului de vedere neutru"), ci de a oferi vizitatorilor din Internet - cu spirit de răspundere - informaţii corecte şi verificate. Nu aştept răspuns, nici nu vreau să fac polemică. Cât priveşte zestrea livrească (nu numai Proudhon!), aceasta reprezintă o condiţie obligatorie înainte de a te erija în "enciclopedist". MobyDick, 30 august 2005, 11:55 (UTC) ==À-propos, mâine voi trece prin Ligia în drum spre Cocoşeşti (De Haan/Flandra). MobyDick
SfetniciiPe mine cel mai tare m-a amuzat faptul că poza respectivă a fost facută în Oaş, zonă în care în anii ´30 (cand a fost realizată fotografia) românii erau în proporţie de peste 90% greco-catolici, singurii ortodocşi fiind funcţionarii importaţi din Vechiul Regat, care au primit locuri de munca in Maramures. Personal am lasat poza repectiva la articolul despre BOR pt. ca ilustreaza in mod inegalabil unele himere istoriografice caracteristice. Iti marturisesc ca am zambit pe sub mustati cand am aranjat poza respectiva (lipseau cateva diacritice, dar poza am lasat-o tocmai ca material didactic). Hehe... :) Utilizator: Mihai Andrei 1 septembrie 2005 14:42 (MEZ) În loc de răspunsNimic nu ţi se potriveşte mai bine - în loc de răspuns - decât celebra ripostă a lui Götz von Berlichingen din piesa cu acelaşi nume de Goethe. MobyDick 4 sept 2005, 18:17 (UTC) Discuţii...Servus, Waelsch... Am impresia că în urma discuţiei legate de Namur(ciu), cât am fost plecat, discuţia s-a escaladat la un oareşce conflict cu MobyDick... Nu ştiu ce să zic, nu ştiu ce a făcut, deşi poate banuiesc (o fi mutat pagini sau o fi făcut modificări care nu ţi-au convenit), dar orice ar fi făcut nu ştiu dacă merita ceea ce i-ai scris în pagina de discuţii... Şi ca să mai citez din tine, "wikipedişti dobitoci" (dintr-o discuţie de pe pagina lui Mihai_Andrei) sau un ultim comentariu la o modificare legată de diacritice: "Cine se c**ă, trebe să tragă apa după el." Toate acestea mă pun pe gânduri referitor la posibilitatea de a se purta un dialog normal având păreri diferite decât ale tale. Din câte ştiu, de fiecare dată când modifici o pagină scrie clar că daca nu vrei ca ceea ce scrii să fie modificat fără milă, atunci mai bine nu mai scrie... --Vlad 8 septembrie 2005 07:34 (UTC)
You know who is Jacques Ellul!!?! Tu connais Jacques Ellul!!?!Thank You for having traduced the article about Christian Anarchy! (sorry I hope you understand english - I'm french but I understand a little româneste) Do you know, in România, who is Jacques Ellul? Is he famous there? Laika 17 septembrie 2005 18:29 (UTC) Cercetare originală, neologisme, etc.Salut, Waelsch. O să fiu scurt pentru că şi timpul tău e preţios ca şi al meu. Îţi înţeleg atitudinea, am avut-o şi eu pînă am înţeles politica Wikipediei. Şi mie îmi place să avansez ipoteze, să creez termeni care nu există (în română sau nicăieri), să fac legături între lucruri aparent necorelate, şi aşa mai departe. Şi voi continua s-o fac. Dar nu pe Wikipedia, sau în orice caz nu în articole. Pentru că o enciclopedie nu-ţi dă libertatea asta. O enciclopedie, în sensul acceptat pe Wiki, este o colecţie de informaţii care au intrat deja în circuitul cultural şi ştiinţific, care au fost publicate şi acceptate de comunitatea ştiinţifică drept valide, plauzibile, posibile, şi care nu mai au doar statutul de propuneri ale unui individ sau altuia. Dacă un premiat Nobel vine pe Wikipedia şi scrie un articol care avansează în premieră o nouă teorie, acel articol, oricît de deştept, de revoluţionar, şi de important pentru viitorul omenirii ar fi, nu poate fi acceptat după politica Wikipediei. Că asta e bine sau rău se poate discuta, se poate propune eventual să se înfiinţeze o ramură Wiki de gen "Wikiresearch" în care oricine să poată veni cu orice fel de iniţiativă ştiinţifică personală şi să o supună atenţiei celorlalţi. M-aş înscrie numaidecît. Dar pe Wikipedia regula e una şi dacă n-o respectăm nu ne înţelegem, ca dealtfel în orice formă de organizare socială. Poate părea ciudat, dar o enciclopedie e scrisă de oameni care sînt în acelaşi timp cunoscători şi cuminţi. Cele două nu prea se împacă bine, orice om care cunoaşte vrea să împingă limitele cunoaşterii, or scrierea enciclopedică îl limitează la a menţiona doar ceea ce e deja împămîntenit. Wikipedia în limba română nu are regulamentul decît parţial tradus. Îţi recomand să-l citeşti pe cel în engleză, poate cele mai potrivite pentru tine sînt părţile Aşadar, ca să închei, dacă ai un dicţionar, o enciclopedie, o referinţă credibilă de orice fel, unde se spune că limba valonă se mai poate numi (sau s-a numit vreodată) "limba văleană", nu are nimeni nimic împotrivă să o numeşti aşa în articole. Sînt convins că ştii mult mai multe decît mine pe tema asta, şi am încredere în buna ta credinţă. Dar dacă este un cuvînt care încă nu a intrat în circulaţie (aşa cum pare a fi, consultînd dicţionarele şi internetul) va trebui să te abţii, oricît de dureros ar fi, şi să mergi pe drum bătut. Aceeaşi chestiune pentru Namurciu, Sâmbra, Muza, Marca Doamnelor, Sân-Şerbaţiu, Bărăbanţul vălean, Ligia, etc. De asemenea, relaţia dintre limba română şi limbile valonă şi retoromană, dacă este într-adevăr considerată de lingvişti ca fiind mai mult decît presupune apartenenţa la limbile romanice, atunci desigur merită o menţiune aparte. Dar din nou, cu bibliografie. Te rog să îmi ierţi aparenta duritate, presupun că în alte condiţii noi doi am putea să avem discuţii foarte interesante. Doar că pe Wikipedia încerc să nu uit scopul cu care am plecat la drum. --AdiJapan 27 octombrie 2005 09:10 (UTC) Bine ai revenitWaelsch, mulţumesc pentru mesaj. Încerc să-ţi răspund punct cu punct. Te rog doar să citeşti mai departe cu convingerea că nu am (nu avem) nimic personal cu tine. Cred că am mai spus-o. Îmi doresc şi de acum încolo să avem contribuitori pricepuţi ca tine.
Cam atît. Toate cele bune! --AdiJapan 15 noiembrie 2005 13:48 (UTC)
Am înţeles! Trebuie să admiţi că nu este tocmai un compliment să fii confundat cu Dan Jipa. Sper că te poţi pune în situaţia mea, căci atunci cu siguranţă mă vei înţelege. Îmi pare rău că în spiritul împăcării nu putem bé o halbă de bere, dar poate în viitor, cine ştie! --Mihai Andrei 17 noiembrie 2005 15:36 (UTC) BabelWaelsch, poţi folosi formatul user wa-4. --AdiJapan 17 noiembrie 2005 14:29 (UTC)
Şimleu SilvanieiÎn articolul Şimleu Silvaniei, dacă ai găsit lucruri de care ştii sigur că sînt greşite, corectează-le. Dacă ai îndoieli despre corectitudinea lor, ridică problema în pagina de discuţii a articolului sau prin discuţie cu ceilalţi editori. Şi îţi mai poţi imagina şi alte moduri de a rezolva problema. Dar nu putem lăsa articolul cu semne de întrebare, fie ele drepte sau întoarse. --AdiJapan 18 noiembrie 2005 10:51 (UTC) MănăstiriApoi eu am făcut un articol bunăoară despre Mănăstirea Nicula. M-am gândit că mănăstirile care au valoare culturală deosebită (prin istorie, arhitectură, merite artistice etc.), trebuie să aibă articole separate de localitatea în care se află (prin comparatie: de:Kategorie:Benediktinerkloster, unde sunt grupate toate articolele în germană dedicate unor mănăstiri benedictine. Ştiu că pe wikipedia română este un articol interesant despre Abaţia cisterciană Cârţa. Cred că la Mănăstirea Igriş am scris eu două vorbe. E drept că ar fi nevoie de o oarecare standardizare. Cât despre piariştii din Ardeal, pot să-ţi spun că ultimul călugăr piarist a fost Iosif Denderle, care a trecut la cele veşnice pe 2 noiembrie 2002, la vârsta de 90 de ani. Dacă te interesează, pot să-ţi dau amănunte. Faţă de ţinutul Sătmarului am o simpatie deosebită. Mulţam de mesaj! --Mihai Andrei 18 noiembrie 2005 10:59 (UTC) JPG vs. jpgAcea transformare a fost una automată. Tot ce modificasem eu a fost adăugarea acelei paranteze pentru a completa eticheta de legătură internă, restul a fost făcut de către sistem singur-singurel. Îmi cer scuze, chiar nu mi-a fost la îndemână. --rebel 21 noiembrie 2005 07:08 (UTC) Rowan WilliamsO.K., ai dreptate. Mea culpa! Servus, MobyDick, 21 nov 2005, 16:17 (UTC) MutăriServus, Waelsch! Mi se pare mie sau ai pornit de unul singur o cruciadă împotriva papilor şi sfinţilor... Ce ai de gând: să îi iei pe toţi şi să îi muţi la nume simple? Nu crezi că ar fi fost mai bine să ridici în discuţie această problemă? Poate se poate face un script pentru asta că bănuiesc că cele două liste sunt lungi... Vezi te rog şi Discuţie Utilizator:Jasee ca să vezi ce păreri au şi alţii... Mulţam! --Vlad|-> 2 decembrie 2005 21:10 (EET)
Sfatul Bătrânilor...Salut ! În urma unor discuţii cu AdiJapan am decis să creeăm o secţiune de discuţii, numită Sfatul Bătrânilor, la care poate participa oricine, care să rezolve probleme de bază ale Wikipediei. V-aş ruga să participaţi la aceste discuţii. Am mutat acolo discuţia în jurul problemei ridicate de Moby Dick. Vom dezvolta şi cam ce vrem de la acea secţiune. Mulţumesc anticipat.Elerium | Mesaje către Elerium 6 decembrie 2005 21:03 (EET).
Apoi potolitu-i-am pe unii la fel de talibanăşi. Că de n-ar fi, nu s-ar povesti. Igoz este, că greul luptei l-au dus atunci Vlad şi cu Iulian. Dar nu-mi fac probleme nici de data aceasta. --Mihai Andrei 9 decembrie 2005 14:27 (EET) Religie crestina si musulmanaSalut, Am vazut modificarea de pe ai facut-o pe pagina Isus din Nazaret. Pentru mine, si pentru multi altii (care nu inteleg), o sa te rog sa explici, cu ceva detalii. Eventual chiar pe pagina de talk a articolului, sau pui acolo un link la o pagina cu explicatii. Multumesc, Dpotop 10 decembrie 2005 23:58 (EET) Merci pentru raspuns, foarte interesant ce mi-ai scris. Am si o rugaminte: ai putea sa scrii asta pe pagina "Crestinism"? Cred ca multa lume va fi interesata. Bineinteles, trebuie explicat in ce "tipuri" de crestinism se intampla. Numai bine, Dpotop 12 decembrie 2005 17:06 (EET) DitaeN-am inteles ce arata naspa rosu si e mai bine albastru... Ditae Super!Ce mult mi-a placut mesajul tau, Waelsch! Sincer si comic. Sa stii ca pregatesc un articol interesant, o traducere a unui articol de pe Wiki germana care sper ca va putea fi accesibil pentru toti si mai ales pe o tema actuala de economie: Neoliberalismul. In legatura cu articolele de economie de pana acum, stiu ca sunt destul de inaccesibile pentru cei care nu stiu sa jongleze cu matematica(analiza), dar eu sper sa fie de ajutor studentilor la economie. Mai am si o obsesie a portalelor, vreau sa avem cat mai multe portale, pentru ca astfel putem aduna mai usor informatiile dintr-un anumit domeniu si sper ca in acest fel sa mai apara noi contribuitori. Multe salutari!--Emily 14 decembrie 2005 18:38 (EET) Despre neo-conservatorism nu am auzit inca, iar articolul despre neoliberalism este destul de mare, asa ca imi va lua destul de mult timp doar sa il traduc. Ieri l-am citit in intregime si este foarte bine scris, nu degeaba l-au pus nemtii la articole excelente.--Emily 14 decembrie 2005 18:51 (EET) Eu sunt si mai departe...Salut, Waelsch, Am citit remarca ta de pe articolul B.O.R. Si m-ai facut curios: Tu din ce biserica faci parte, sau care sunt afilierile tale religioase sau filozofice? Numai bine, Utilizator:Dpotop
BORIn primul rand pot fi cel mult inchizitor, nu inchizitorita. In al doilea rand nu ma adresam lui Ronline, ci utilizatorului anonim de mai sus, asa cum de altfel am si precizat. Insa esti prea ocupata sa ma combati fara argumente decat sa citesti istorie. Crestinismul este definitoriu pentru etnogeneza poporului roman, iar asta nu e foarte greu de remarcat. Cat despre autorii greco-catolici... E oare atat de greu sa intelegi ca Ardealul a fost supus unui intense campanii anti-romanesti. Faptul ca au fost convertiti la catolicism demonstreaza inca o data ca ordodoxia este definitorie poporului roman. Nu o sa-ti dau lectii de istorie aici, insa daca esti preocupata de aflarea adevarului istoric iti pot recomanda niste documente autentice pe care sa le studiezi, nu carti sau alte scrieri de dupa 89.--Ditae 16 decembrie 2005 17:03 (EET) Din punct de vedere istoric, nu dogmatic (nu comentez acest aspect), ortodoxia a reusit sa creeze o aura de omogenitate asupra poporului roman, care, orice ai spune, a fost dezbinat in permanenta. Fie si ca un simbol, BOR a fost o componenta importanta in cimentarea neamului romanesc.--Ditae 16 decembrie 2005 17:23 (EET) Re: suedezăNu, nu mă pricep suficient încît să o vorbesc :-) dar am avut un coleg suedez şi m-a învăţat două-trei vorbe. Iulian U. 16 decembrie 2005 19:06 (EET) DiacriticeSalut Waelsch. Văd că încă te mai chinui cu lipsa diacriticelor, bănuiesc că scrisul la articole este un coşmar. Ai încercat să-ţi instalezi tastatura românească şi n-a mers? Sau ce se întîmplă? Eu unul m-am obişnuit aşa de tare cu diacriticele încît atunci cînd chiar vreau să scriu fără îmi vine greu. La început am instalat tastatura românească implicită, cea care face parte din Windows, dar pentru că nu-mi plăceau unele chestii (inversarea lui z cu y printre altele) am urmat sfatul lui Afita şi am instalat un driver de tastatură disponibil gratuit pe internet aici. Dacă ai nevoie poţi să-mi ceri ajutorul. În altă ordine de idei cred că ar trebui să avem o mică pagină de ajutor despre cum se procedează pentru a scrie româneşte comod, cu explicaţii pentru mai multe sisteme de operare. Toate cele bune! --AdiJapan ☎ 20 decembrie 2005 13:55 (EET)
CrăciunSalut Waelsch! De ce zici afirmi tu : Crăciunul este a treia sărbătoare ? Nu este a doua ?Elerium | Mesaje către Elerium 22 decembrie 2005 18:34 (EET). Răspuns: Terminologie (adresat lui Mihai Andrei)Vezi comentariul meu la Discuţie_Utilizator:Mihai_Andrei#Terminologie. --Mihai 22 decembrie 2005 23:32 (EET) AnonimWaelsch, un anonim (Utilizator:80.97.66.243) ţi-a pus mesajul de mai jos pe pagina ta de utilizator. Cum nu asta e procedura normală de a contacta lumea pe aici, am dat revert, dar îţi pun mesajul lui aici în caz că ai fi vrut să-l citeşti.
Toate bune şi Crăciun fericit! --AdiJapan ☎ 23 decembrie 2005 12:22 (EET) PDV neutruSalut. Te referi la articol? Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informaţia românilor | d 23 decembrie 2005 16:36 (EET)
Încă odată: în loc de răspuns
Listă de teologiDacă îţi place sistematizarea, nu ar trebui să mă feliciţi pe mine, ci versiunea în engleză. Problema cu pronumele e destul de complicată, fiindcă foarte mulţi autori anglofoni nu se semnează cu prenumele întregi. CS Lewis, de exemplu, nu prea e cunoscut ca Clive Staples Lewis—chiar dacă mi se pare că ar fi un pseudonim; nici B. B. Warfield ca Benjamin Breckenridge Warfield. Eu zic că e mai bine să nu-i şocăm din prima pe cititori. Pe paginile lor vor apărea, desigur, cu numele întregi.Waard 23 decembrie 2005 19:09 (EET) Re: Metallica - formatSalut. Formatul respectiv de transpunerea celui din limba engleză. Sigur, poate fi folosit la orice trupă. Crezi că te descurci singur? Dacă îţi pot fi de ajutor, simte-te liber să întrebi. Navigare plăcută. Re: Logoul de CrăciunSalut. E amuzant şi plăcut respectivul, însă mă tem că nu putem înlocui versiunea actuală preponderentă pe toate paginile enciclopediei (respectiv cel din stânga, sus) nu doar din considerentele legale ale acestui demers, ci şi cel al mărimii, imaginea specială pentru Crăciun fiind mai mare decât cea actuală. Mi-aş fi dorit o enciclopedie în haine de Crăciun, recunosc :) Navigare plăcută.
ComuneTrebuie să fac un cont şi pe wikimedia commons ca să le pot uploada ? Nu pot direct şi din ro.wiki? Evosphere 28 decembrie 2005 19:11 (EET) HăptPoate din nemţescul "haupt"!? --Mihai Andrei 30 decembrie 2005 14:21 (EET)
MaghiariSalut ! Era vorba despre ultimele acţiuni ale unei părţi radicale din UDMR, sau a unei formaţiuni, parcă Consiliul Naţional al Secuilor, nu mai ţin minte ce lider au, care vroiau discutarea autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuilor. Mă întrebam dacă nu cumva contribuţiile acelui anonim se aseamănă cu contribuţiile lui Victort, care apărea doar când era vorba de Bivolaru. Despre ce articol zici tu că a început şi e fain ? Pentru că în opinia mea, vedea doar o parte a paharului.Elerium | Mesaje către Elerium 30 decembrie 2005 16:16 (EET). CapätAici se gatä tocmirile lui Vaelsch pe 2005. Capät, si un an nou 2006 mai fain! - Waelsch 31 decembrie 2005 11:02 (EET) |
Portal di Ensiklopedia Dunia
