Discuție:ADN

	Articolul ADN este un subiect de care se ocupă Proiectul Genetică, o inițiativă de a construi un compendiu cuprinzător și detaliat de informații despre genetică Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
C	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa C pe scala de calitate.
Top	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa top pe scala de importanță.

Definiții

Ultimul comentariu: acum 18 ani1 comentariu1 persoană în discuție

Dictionary Of Biochemistry And Molecular Biology 2nd. ed. - J. STENESH Deoxyribonucleic acid: The nucleic acid (abbr DNA) that constitutes the genetic material in most organisms and that is composed of the genes; together with histones it makes up the chromosomes of higher organisms. DNA is a polynucleotide that is characterized by its con- tent of 2-deoxy-D-ribose and the pyrimidines cytosine and thymine. See also DNA forms; Watson-Crick model.

Oxford Dictionary Of Biochemistry And Molecular Biology - 1997, Oxford University Press. DNA abbr. and common name for deoxyribonucleate (def. 1), or deoxyribonucleic acid; one of the two main types of nucleic acid, consisting of a long, unbranched macromolecule formed from one, or more commonly, two, strands of linked deoxyribo- nucleotides, the 3'-phosphate group of each constituent de- oxyribonucleotide being joined in 3',5'-phosphodiester linkage to the 5'-hydroxyl group of the deoxyribose moiety of the next one. Compare RNA. The absence of a 2'-hydroxyl group on each deoxyribose moiety renders these phosphodiester link- ages resistant to hydrolytic attack by alkali, in contrast to those of RNA. A DNA strand, unless circular, has polarity, with one 5' end and one 3' end, the two strands in duplex DNA having opposed polarities. Two purines, adenine and guanine, and two pyrimidines, cytosine and thymine, are the major bases present. The linear sequence of the purine and pyrimi- dine bases carries genetic information, whereas the deoxy- sugar and phosphoric residues play a structural role; the base sequence is written in the 5'->3' direction. See also double helix. Specific forms, functions, molecules, or preparations of DNA may be designated by prefixes or suffixes, thus: A-DNA or DNA-A, A form of DNA; amDNA, anti-messenge DNA; B-DNA or DNA-B, B form of DNA; cDNA, complementar DNA; cccDNA, covalently closed circular DNA; C-DNA or DNA C, C form of DNA; ctDNA, chloroplast DNA; dsDNA, doubl strand(ed) DNA (see duplex DNA); iDNA, intercalary DNA msDNA, multicopy single-strand(ed) DNA; mtDNA, mitochondria DNA; nDNA, nuclear DNA; pDNA, plasmid DNA; rDNA, ri bosomal DNA; recDNA, recombinant DNA; rfDNA, replicative-for DNA; rtDNA, recombinant DNA; scDNA, single-copy DNA; ssDNA single-strand(ed) DNA; tDNA, transfer DNA; T-DNA, transfe DNA of the Ti plasmid. See full entry for T-DNA. Z-DNA o DNA-Z, Z form of DNA. Paul ✍ 23 noiembrie 2006 01:37 (EET)Răspunde

Miniona micuță ființă

Ultimul comentariu: acum 18 ani1 comentariu1 persoană în discuție

Mai are cineva impresia că miniona micuță ființă Euglena nu prea are ce căuta în definiția ADN-ului? Paul ✍ 23 noiembrie 2006 17:12 (EET)Răspunde

Observații

Ultimul comentariu: acum 17 ani1 comentariu1 persoană în discuție

Citat din articol:

Mutatiile genetice sunt practic stergerea unei parti din informatia aflata in molecula ADN. Este suficient ca sa se stearga doar o pereche de baze azotate, pentru ca toata structura ADN-ului sa se dea peste cap.

Există acizi nucleici mai lungi sau mai scurți. Există largi porțiuni din acidul nucleic care nu codează gene și deci nu "dau peste cap" eficiența mașinii de sinteza a proteinelor. Există mutații în porțiunea utilă a ADN-ului care nu îi afectează capacitatea de a produce proteine ale căror funcție biologică este totuși păstrată. Este deci un pic prea mult să afirmi că ștergerea unei perechi de baze "dau peste cap" structura ADN-ului.

Citat din articol:

Daca este stearsa o pereche de baze azotate, codonul din care facea parte aceasta va codifica alt aminoacid, care va codifica alta proteina, care va codifica alta gena.

Proteinele nu codează gene, ci invers. Propoziția trebuie așadar să se oprească înaintea ultimului element al enumerației efective.

Citat din articol:

Trei perechi de baze azotate formeaza in mod normal un codon. Acest codon codifica un aminoacid. Mai multi codoni la un loc codifica o proteina. Mai multe proteine, codifica o gena.

Aici este din nou vorba despe aceeași confuzie, anume aceea că proteinele, fie ele și "mai multe", codifică o genă. Funcțiile proteinelor sunt altele în mașinile chimice și fizice care sunt organismele vii, anume acela de cataliză și structurare, dar și alte funcții nu mai puțin importante, cum este acela de transport sau mișcare. Dacă este adevărat că anumite proteine se pot sintetiza fără a avea nevoie de un cod genetic bazat pe acizi nucleici (autocataliză, vezi de exemplu noțiunea teoretică de "complex autocatalitic" sau aceea empirică de "prion"), ele nu codifică gene, ci genele codifică proteine.

Remus Octavian Mocanu 7 noiembrie 2007 21:37 (EET)Răspunde