Dionisie Romano

Dionisie Romano
Date personale
Născut	29 iulie/10 august 1806
Decedat	18/30 ianuarie 1873 (66 de ani)
Cetățenie	România
Ocupație	traducător
Limbi vorbite	limba română
Activitate
Membru de onoare al Academiei Române
Modifică date / text

Bustul lui Dionisie Romano de pe Aleea Academicienilor din Săliște

Dionisie Romano (n. 29 iulie 1806, Săliște, Imperiul Austriac – d. 18 ianuarie 1873, Buzău, România), după numele de botez Dimitrie Romano, a fost un episcop ortodox, cărturar și traducător român. Din 15 septembrie 1868 a devenit membru de onoare al Academiei Române.

Biografie

S-a călugărit la Mănăstirea Neamț, apoi a plecat la Mănăstirea Antim. A urmat cursuri la Colegiul „Sfântul Sava", precum și un curs pentru pregătirea învățătorilor. A fost hirotonit ca diacon de episcopul Ilarion al Argeșului. În 1832, episcopul Chesarie l-a chemat la Buzău și l-a numit profesor la Școala Națională.[1]

A fost, de la 11 mai 1864 și până la moartea sa, episcop ortodox al Buzăului.[2] În anul 1839, pe când era director al tipografiei Episcopiei Buzăului, împreună cu Gavriil Munteanu, profesorul seminarului teologic din Buzău,[3] a realizat până în 1849 prima publicație bisericească din Țara Românească, „gazeta religioasă și morală” Vestitorul Bisericesc,[4][5] difuzată prin librarul Iosif Romanov. ”Se implică în revoluția din 1848 în Țara Românească, dar și în Ardeal”[6]. Între 1850-1852 a tipărit revista Echo eclesiastic care avea ca supliment Biblioteca religioasă-morală.[5] A fost membru de onoare al Societății Academice Române (din 1868).[7] Este înmormântat în curtea Episcopiei Buzăului. Are ca epitaf: „Doamne, nu pedepsi România pentru păcatele fiilor ei”.[8]

Note

1. Coord. Nicoară, Marius-Adrian (2024). O scurtă istorie a Buzăului văzută prin personalităţile ei. Buzău: Alpha MDN. p. 9. 
2. Mică enciclopedie istorică, p. 165.
3. Mică enciclopedie istorică, p. 164.
4. Mică enciclopedie istorică, p. 131.
5. ^ „29 iulie 1806 - S-a născut episcopul, cărturarul și traducătorul Dionisie (Dimitrie) Romano”. Arhivat din original la 31 iulie 2009. Accesat în 30 iulie 2009. 
6. Ionescu, Răzvan (2007). Un episcop uitat și cărțile lui. Dionisie Romano (1806-1873). Brașov. Kron-Art. p. I. 
7. „Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent”, Academiaromana.ro, accesat în 8 iunie 2020 
8. Textul se află inscripţionat pe crucea episcopului Dionisie Romano.

Bibliografie

• Constantinescu, Eugen-Marius (2000). Buzău. Mică enciclopedie istorică. Muzeul Județean de Istorie Buzău. ISBN 973-8054-33-8. 
• Ionescu, Răzvan, Un episcop uitat și cărțile lui. Dionisie Romano (1806-1873). Brașov, Editura Kron-Art, 2007.
• Mică enciclopedie istorică. 

Lectură suplimentară

• Biografia prea Sântituluĭ Dionisie Romano, Episcopulŭ de Buzeŭ, Melchisedec Ștefănescu, Tipografia Academiei Române, 1882
• Gabriel Cocora, Dionisie Romano - episcopul Buzăului, Editura Buzăului și Vrancei, Buzău, 2006
• Gabriel Cocora, Episcopia Buzăului, Editura Episcopiei Buzăului, 1972
• Gabriel Cocora, Episcopia Buzăului, o vatră de spiritualitate și simțire românească, Editura Episcopiei Buzăului, 1986
• Epifanie Norocel, Episcopul Dionisie Romano, promotor al culturii și al emancipării neamului, Editura Episcopiei Buzăului și Vrancei; Biblioteca Județeană ”V.Voiculescu”, 2006
• Epifanie Norocel, Ctitorii voievodale în Eparhia Buzăului. Importante valori ale patrimoniului țării noastre, Editura Episcopiei Buzăului, 1988
• Spiritualitate și istorie la întorsura Carpaților, 2 vol., Episcopia Buzăului, 1983
• Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român, Editura Univers Enciclopedic, București, 1998
• Pr. Dr. Claudiu Cotan, Ortodoxia și mișcările de emancipare națională din sud-estul Europei în secolul al XIX-lea, Editura Bizantină, București, 2004
• Pr. Eugen Drăgoi, Istoria creștinismului în date, Editura Episcopiei Dunării de Jos, Galați, 2004
• N. Iorga, Istoria literaturii românești în veacul al XIX-lea, Vălenii de Munte, 1909
• N. Isar, Școala națională de la Sf. Sava și spiritul epocii (1818-1859), Editura Universității București, 1994
• Șt. Meteș, Emigrări românești din Transilvania în sec. XIII-XX, București, 1977
• Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, 3 vol, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1981
• Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, Cărturari sibieni de altădată, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002
• Antonie Plămădeală, De la Filotei al Buzăului la Andrei Șaguna, Sibiu, 1997
• Gh. Popescu, Viața și activitatea lui Dionisie Romano, episcop de Buzău, 1852-1853, București, 1895
• V. A. Urechia, Istoria școalelor de la 1800-1864, București, 1892

Legături externe

• Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – R
• Articolul „Dionisie Romano” Arhivat în 23 octombrie 2010, la Wayback Machine., în: Pr Prof. Univ. Dr. Mircea Păcurariu, Dicționarul teologilor români
• Dionisie Romano, episcopul cărturar al Buzăului^[nefuncțională], 22 ianuarie 2009, Diac. Ioniță Apostolache, Ziarul Lumina
• Istoria creștinismului (DCCCXCXII): Episcopul Dionisie Romano al Buzăului (1865-1873) (I)^[nefuncțională], 22 februarie 2008, Pr. Cezar Țăbârnă, Ziarul Lumina
• Istoria creștinismului (DCCCXCXIII): Episcopul Dionisie Romano al Buzăului (1865-1873) (II)^[nefuncțională], 23 februarie 2008, Pr. Cezar Țăbârnă, Ziarul Lumina
• Istoria creștinismului (DCCCXCXIV): Episcopul Dionisie Romano al Buzăului (1865-1873) (III)^[nefuncțională], 25 februarie 2008, Pr. Cezar Țăbârnă, Ziarul Lumina
• Istoria creștinismului (DCCCXCXV): Episcopul Dionisie Romano al Buzăului (1865-1873) (IV)^[nefuncțională], 26 februarie 2008, Pr. Cezar Țăbârnă, Ziarul Lumina
• Istoria creștinismului (DCCCXCXVI): Episcopul Dionisie Romano al Buzăului (1865-1873) (V)^[nefuncțională], 27 februarie 2008, Pr. Cezar Țăbârnă, Ziarul Lumina
• Istoria creștinismului (DCCCXCXVII): Episcopul Dionisie Romano al Buzăului (1865-1873) (VI)^[nefuncțională], 28 februarie 2008, Pr. Cezar Țăbârnă, Ziarul Lumina
• Istoria creștinismului (DCCCXCXIX): Episcopul Dionisie Romano al Buzăului (1865-1873) (VIII)^[nefuncțională], 1 martie 2008, Pr. Cezar Țăbârnă, Ziarul Lumina