Dimitrie Gerota

Dimitrie Gerota
Date personale
Născut	17 iulie 1867 Craiova, România
Decedat	3 martie 1939, (72 de ani) București, România
Căsătorit cu	Maria Draghiescu
Copii	Dimitrie Gerota
Cetățenie	România
Ocupație	medic anatomist[*]​ radiolog[*]​
Limbi vorbite	limba română
Activitate
Domeniu	radiologie, urologie
Instituție	Școala Națională de Arte Frumoase din București
Alma Mater	Universitatea din București Colegiul Național Carol I din Craiova
Cunoscut pentru	1. Este unul din ctitorii medicinii românești împreună cu Carol Davila. 2. A descris pentru prima data fascia perirenală: Fascia Gerota. 3 Metoda Gerota. 4. Este primul radiolog român.
Membru corespondent al Academiei Române
Modifică date / text

Dimitrie Gerota (n. 17 iulie 1867, Craiova, România – d. 3 martie 1939, București, România) a fost un medic român, radiolog și urolog, membru corespondent al Academiei Române.[1][2]

Viața de familie

Dimitrie Gerota s-a născut ca fiu al preotului Dimitrie Constantin Gerota și al Mariei Gerota.

A fost căsătorit cu Maria Draghiescu, fiica altui medic român care, alături de Carol Davila, a fost unul din ctitorii medicinii românești. A avut un fiu, Dimitrie Gerota.

Cariera

Dimitrie Gerota este admis la Facultatea de Medicină din București (în 1886) pe care o termina în 1892. Timp de 4 ani și-a continuat studiile la Paris. Întors în țară, a început să practice medicina, în paralel fiind și cadru didactic. Începând cu octombrie 1897, predă anatomia la Școala Națională de Arte Frumoase din București, unde îl are, ca student, pe Constantin Brâncuși, care îi fusese recomandat doctorului de tatăl său. „Jupuitul”, una din lucrările lui Brâncuși, a fost rodul învățăturilor lui Gerota,^[necesită citare] care va păstra un exemplar până la sfârșitul vieții. Profesorul Gerota îl va ajuta pe Brâncuși să plece la Paris și-i va asigura chiar un venit lunar.^[necesită citare]

Dimitrie Gerota a efectuat cercetări privitoare la anatomia și fiziologia vezicii urinare și a apendicelui, a preconizat o tehnică de injectare a vaselor limfatice, cunoscută în literatura de specialitate drept „metoda Gerota”. De numele său se leagă și aplicarea primelor radiografii din România, fiind considerat cel dintâi radiolog român. A înființat, în 1907, la București, un spital — Sanatoriul Dr. Gerota — în care erau operați și îngrijiți numeroși bolnavi, precum și un muzeu de mulaje anatomico–chirurgicale lucrate în întregime de el. A descris pentru prima dată fascia pararenală, care îi poartă astăzi numele. În orice tratat de urologie contemporan fascia este denumită drept fascia Gerota. În noiembrie 1936, în urma publicãrii unor articole în care criticã aspru persoana și politica regelui Carol al II-lea, Dimitrie Gerota este arestat și încarcerat la Malmaison. Este eliberat în urma protestelor studenților mediciniști. Dimitrie Gerota a fost arestat din nou, intemnițat la Jilava și trimis în judecată organelor militare. Procesul nu are însă loc iar el este pus în libertate.[3]

Referințe

1. en Biografie Dimitire Gerota pe PraBook
2. ro Români care au revoluționat medicina - Dimitrie Gerote pe Observator News
3. Vasilescu, C. (30 aprilie 2005), Dimitrie Gerota. Istoria lucrului bine fãcut (în engleză), 0 (2), Chirurgia 

Legături externe

• Format:Roicon Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – G
• ro Dimitrie Gerota și lucrarea „Jupuitul a lui Constantin Brâncuși pe Medical Student.ro
• ro Web site-ul Spitalului Gerota