În 1938 familia s-a mutat în Japonia ca să scape de fascismul italian, dar în 1943 au fost internați într-un lagăr de concentrare la Nagoya pentru că refuzau să recunoască Republica Socială Italiană. După război familia s-a întors în Italia, stabilindu-se în Sicilia la Bagheria, Provincia Palermo.
După ce părinții s-au despărțit, tatăl ei s-a mutat la Roma, unde i-a urmat Dacia la vârsta de 18 ani. A urmat cursurile pensionului L'Istituto Statale della Ss. Annunziata din Florența.
Relații personale
S-a căsătorit cu Lucio Pozzi, un pictor din Milano, dar s-au despărțit după 4 ani. A devenit apoi partenera lui Alberto Moravia, trăind cu el între 1962 și 1983.
Opere
La vacanza (1963)
L'età del malessere (1963)
Memorie di una ladra (1973)
Donne mie (1974, poezie)
Mio marito (1974)
Donna in guerra (1975)
Maria Stuarda (1975, teatru)
Mangiami pure (1978, poezie)
Stravaganza (1978)
Isolina (1985, Premiu Fregene)
La lunga vita di Marianna Ucrìa (1990, Premiul Campiello, Cartea Anului în Italia)
Viaggiando con passo di volpe (1991, Premiul Mediterraneo, 1991, și Città delle penne, 1992)
Veronica, meretrice e scrittora (1991)
Bagheria (1993)
Voci (1994; Premiul Napoli 1995, Premiul Sibilla Aleramo, 1995)
