|
Cupa America
Cupa America (America's Cup) este o competiție nautică, cea mai veche întrecere sportivă internațională încă în desfășurare.[1][2][3] Prima ediție s-a desfășurat în anul 1851. Numele provine de la ambarcațiunea America, învingătoare în prima regată a competiției, pe atunci denumită Cupa Celor 100 de Guinee. Competiția are loc la câțiva ani distanță între ediții, de obicei trei sau patru ani, nefiind o perioadă fixată oficial. Trofeul pus în joc are forma unei carafe de argint și este denumit „The Auld Mug”. În Cupa America se înfruntă două ambarcațiuni, reprezentate a două cluburi navale: deținătoarea trofeului (numită „defender”) și echipa care încearcă să o detroneze (denumită „challenger”). Clubul New York Yacht Club a câștigat prima ediție, din 1851, cu goeleta America, învingând clubul britanic Royal Yacht Squadron la Isle of Wight. A doua ediție ar fi trebuit să se dispute în 1857, dar a avut loc în cele din urmă abia în 1870, după finalul Războiului de Secesiune, iar New York Yacht Club și-a păstrat trofeul, câștigând din nou în fața unui alt club britanic, Royal Thames Yacht Club. De altfel, New York Yacht Club a câștigat primele 25 de ediții ale competiției, chiar dacă a înfruntat cluburi din Marea Britanie, Canada sau Australia. Abia în 1983 a venit prima înfrângere pentru clubul american, Royal Perth Yacht Club din Australia întrerupând supremația new-yorkezilor. Istoricul edițiilor
Note
Legături externe
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Index:
pl ar de en es fr it arz nl ja pt ceb sv uk vi war zh ru af ast az bg zh-min-nan bn be ca cs cy da et el eo eu fa gl ko hi hr id he ka la lv lt hu mk ms min no nn ce uz kk ro simple sk sl sr sh fi ta tt th tg azb tr ur zh-yue hy my ace als am an hyw ban bjn map-bms ba be-tarask bcl bpy bar bs br cv nv eml hif fo fy ga gd gu hak ha hsb io ig ilo ia ie os is jv kn ht ku ckb ky mrj lb lij li lmo mai mg ml zh-classical mr xmf mzn cdo mn nap new ne frr oc mhr or as pa pnb ps pms nds crh qu sa sah sco sq scn si sd szl su sw tl shn te bug vec vo wa wuu yi yo diq bat-smg zu lad kbd ang smn ab roa-rup frp arc gn av ay bh bi bo bxr cbk-zam co za dag ary se pdc dv dsb myv ext fur gv gag inh ki glk gan guw xal haw rw kbp pam csb kw km kv koi kg gom ks gcr lo lbe ltg lez nia ln jbo lg mt mi tw mwl mdf mnw nqo fj nah na nds-nl nrm nov om pi pag pap pfl pcd krc kaa ksh rm rue sm sat sc trv stq nso sn cu so srn kab roa-tara tet tpi to chr tum tk tyv udm ug vep fiu-vro vls wo xh zea ty ak bm ch ny ee ff got iu ik kl mad cr pih ami pwn pnt dz rmy rn sg st tn ss ti din chy ts kcg ve
Portal di Ensiklopedia Dunia
