Crucea de Fier

Crucea de Fier
Ordinul Crucea de Fier din perioada celui de-al Doilea Război Mondial
Decernată de Regatul Prusiei Imperiul German Germania nazistă
Tip	Ordin militar
Decernată pentru	Curaj pe câmpul de luptă
Statut	Decorație de război
Descriere	Cu cinci clase
Statistici
Creată la	17 martie 1813
Prima atribuire	17 aprilie 1813
Ultima atribuire	mai 1945
Atribuite	Clasa a I-a 250,000 persoane Clasa a II-a 5,500,00 persoane
Clasificare
Decorația superioară	Crucea Germană
Decorația inferioară	Crucea de Merit de război

Crucea de Fier, în original Das Eiserne Kreuz (EK), este o decorație militară a Regatului Prusiei - din timpul regelui prusac Frederik Wilhelm III, și apoi a Germaniei, care a fost instituită la 10 mai 1813. Aceasta decorație există și în prezent fiind distincție germană oficială care se acordă militarilor pe timp de război.

Semnificație

Clasa I a ordinului reprezintă din anul 1813 cea mai înaltă distincție militară prusacă acordată pe timp de război, având un rang asemănător cu ordinul Pour le Mérite (poreclit și «Max cel albastru»), care însă este acordată numai ofițerilor. În perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, Hitler decretase conferirea acestui ordin pentru germanii și cetățenii statelor aliate cu Germania, pentru fapte de arme excepționale sau comportarea vitejească în fața inamicului. Numărul claselor a crescut de la 3, cum fusese în timpul Primului Război Mondial, la 8, care în ordine progresivă erau: Clasa a II-a; Clasa I; Crucea de Cavaler; Crucea de Cavaler cu frunze de stejar; cu frunze de stejar și spade; cu frunze de stejar, spade și diamante; cu frunze de stejar aurii, spade și diamante (conferită o singură dată) și chiar o mai Mare Cruce (acordată numai o singură dată, lui Herman Göering pentru participarea Forțelor Aeriene în Campania din Franța, în anul 1940). Cu toate că sunt și alte distincții militare germane, nu au atins prestigiul care îl oferă persoanei decorate cu Crucea de fier.

În cultura pop postbelică

Crucea de Fier este populară mai ales printre bikeri, skinheads și alții, aceștia cu ajutorul icoanei milităriei germane promovează o imagine-tip dură, un simbol de rebeliune sau de non-conformitate. În anii '60, Crucea de Fier a fost adoptată de către surferii americani, care au început să poarte medalii jefuite de către părinții lor. Cal Look, Volksrod și alți entuziaști de la Volkswagen folosesc de multe ori Crucea de Fier, ca un simbol care reflectă țara de origine a mașinii. Ed Roth a creat accesorii pentru surferi, și bikeri derivate din trofeele Germaniei din cele două războaie mondiale, care au inclus Crucea Surfer și Stahlhelm. De asemenea în Statele Unite există o trupă numită Iron Cross. Wrestlerul american Triple H, a făcut o variație a Crucii de Fier drept logo-ul său în prima parte a anilor 2000, simbolul apare de 6 ori pe ținuta sa de luptă (în față și spatele trunchiului, pe ambele cotiere și pe părțile laterale ale cizmelor).

Vezi și

• Lista militarilor români decorați cu Ordinul Crucea de Fier

Note

Bibliografie

• Stephen Thomas Previtera, The Iron Time: A History of the Iron Cross, Second edition 2007, ISBN: 978-0-9673070-3-9
• Gordon Williamson, The Iron Cross of 1939, 1997, ISBN: 0-912138-86-6
• Dietrich Maerz/George Stimson, "The Iron Cross 1. Class", 2010, ISBN: 978-0-9797969-7-5
• Dietrich Maerz, "Award Numbers of the Iron Cross of 1939", International Medal Collector, Vol.3-No.4 and Vol. 4-No.s, ISSN 2152-9310
• Shirer, William L. (1960). The Rise and Fall of the Third Reich. New York: Simon & Schuster. ISBN 978-0-671-62420-0. 

Legături externe

• German Ministry of Defence (BMVg) on the Iron Cross.
•  „Iron Cross”. New International Encyclopedia. 1905.