Apoi, în 1838, renumitul savant Elias Magnus Fries a transferat specia la genul Cortinarius sub păstrarea epitetului, de verificat în cartea sa Epicrisis systematis mycologici, seu synopsis hymenomycetum,[6] fiind și numele curent valabil (2021).
Taxon obligatoriu este Telamonia flexipes creat de micologul german Friedrich Otto Wünsche în 1877.[7]
Mai trebuie menționat că taxonul Cortinarius paleaceus descris de micologul german Johann Anton Weinmann (1782-1858) în 1836 drept Agaricus paleaceus[8] și transferat la genul Cortinarius de Elias Magnus Fries în 1838, este conform Checklist of the British & Irish Basidiomycota din 2005 între altele sinonim al buretelui descris aici.[9]
De asemenea, toate celelalte încercări de redenumire precum variațiile descrise (vezi infocaseta) sunt acceptate sinonim.
Epitetul specific este derivat din cuvântul latin (latinăflexipes= încovoiat, strâmb, a se încolăci),[10] referindu-se la aspectul piciorului.
Pălăria: are un diametru între 2,5- 7 cm, este subțire (maximal 3 mm grosime), higrofană, la început în formă de clopot cu marginea răsucită în jos, devenind în scurt timp convexă până aplatizat convexă și cocoșată ascuțit în centru. Cuticula de un colorit diferit care poate fi gri de ardezie, gri-maroniu, galben-maroniu, brun-roșiatic sau brun închis și în centru mai închis este presărat, în primul rând în tinerețe, de solzișori flocoși și pustule de culoare albicioasă (resturi ale vălului parțial) ușor de șters și întunecând cu timpul. Culoarea se schimbă mereu ceva odată cu disimilitudinea umidității, astfel, cu cât vremea este mai secetoasă, cu atât mai mult devine mai deschisă. Cuticula, odată golașă, capătă un aspect mătăsos.
Lamelele: subțiri și destul de aglomerate, cu lameluțe intercalate și parțial bifurcate sunt aderate slab bombat la picior, fiind învăluite la început de o cortină formată din fibre fine ca păienjeniș de culoare albă, fragment al vălului parțial. Coloritul inițial gri-brun deschis, devine apoi ruginiu până brun de scorțișoară. Muchiile drepte sunt ceva mai deschise în culoare.
Piciorul: zvelt cu o lungime de 4-7 (10) cm și un diametru de 0,3-0,8 cm este destul de robust și fibros, plin, dar bătrân gol pe dinăuntru, mai mult sau mai puțin cilindric, adesea îndoit sau chiar curbat. Prezintă inițial o zonă inelară bătătoare la ochi albă, flocos solzoasă și repede trecătoare (resturile vălului). Astfel rămâne doar o zonă inelară insinuată albicioasă care desparte tija în aspect. Coloritul pe fundal ocru, brun-liliaceu până brun închis este zonat prin cordoane albicioase, neregulate, asemănătoare desenului pe pielea unei vipere precum de solzișori ai vălului de aceiași culoare, baza fiind aproape mereu ceva mai închisă.
Carnea: de un colorit variabil între brun-gălbui, palid brun-bej și brun închis este subțire și destul de fibroasă, mirosul fiind doar în stadiu foarte tânăr neremarcabil, repede însă intens de mușcate și gustul, inițial blând, devine cu avansarea în vârstă mai mult sau mai puțin amar.[3][4]
Caracteristici microscopice: are spori elipsoidali în formă de migdale aspri și fin verucoși, cu o picătură mare uleioasă în mijloc, colorați gălbui, măsurând 8–10 × 5–6 microni. Pulberea lor este ruginie. Basidiile clavate cu 4 sterigme fiecare au o dimensiune de 30-35 x 7-9 microni. Cistidele (elemente sterile situate în stratul himenal sau printre celulele din pielița pălăriei și a piciorului, probabil cu rol de excreție) sunt mai scurte și în formă de măciucă cu vârfuri rotunjite. Cheilocistidele (elemente sterile situate pe muchia lamelor) și ele clavate sunt destul de umflate.[11]
Ciuperca este văzută de mulți micologi necomestibilă singur din cauza calității minore a cărnii, mirosului și gustului. Dar este și suspectată, nu numai de Bruno Cetto,[3] de a fi slab otrăvitoare. În cazul ingerării ar putea provoca tulburări gastrointestinale cu greață și vomă.[28][29]
^ abHans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 390-391-3, ISBN 978-3-440-14530-2
^C. H. Persoon: „Synopsis methodica Fungorum”, vol. 1, Editura Henricus Dieterich, Göttingen 1801, p. 275
^Elias Fries: „Epicrisis systematis mycologici, seu synopsis hymenomycetum”, Editura Typographia Academica, Uppsala (1836-1838), p. 300 [1]
^Friedrich Otto Wünsche: Die Pilze. Eine Anleitung zu ihrer Kenntnis, Editura B. G. Teubner, Leipzig 1877, p. 123 [2]
^J. A. Weinmann: „Hymeno- et Gastero-Mycetes hucusque in imperio Rossico observatos”, Editura Academiei Imperiale [ruse] de Științe, Petropolis (St. Petersburg) 1836, p. 296
^Erich Pertsch: „Langenscheidts Großes Schulwörterbuch”, ed. a 13-ea, Editura Langenscheidt, Berlin, München, Viena, Zürich, New York 1999, p. 482, ISBN 3-468-07202-3
^Giacomo Bresadola: „Iconographia Mycologica, vol. XIV, Editura Società Botanica Italiana, Milano 1930, p. + tab. 659
^Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 466, ISBN 3-85502-0450
^Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 208-209, ISBN 3-405-12081-0
^Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 118-119 - 2, ISBN 88-85013-25-2
^Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 234-235 - 2, ISBN 88-85013-25-2
^Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 216-217, ISBN 3-405-12081-0
^Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 208-209, ISBN 88-85013-37-6
^Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 202-203 - 2, ISBN 88-85013-37-6
^Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 6, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1989, p. 266-267, ISBN 88-85013-46-5
^Paul Konrad, André Maublanc: „Les agaricales: Agaricaceae”, Editura Paul Lechevalier, Paris 1948, p. 229
^Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 242-243, ISBN 88-85013-25-2
^Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 212-213-1, ISBN 3-405-12081-0
^Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 210-211 - 2, ISBN 88-85013-37-6
^Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 216-217, ISBN 3-405-12116-7
^Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 196-197, ISBN 88-85013-37-6
^Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 272-273 - 2, ISBN 88-85013-37-6
^Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 226-227, ISBN 3-405-12081-0
Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 1-7, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1976-1993 (pentru cercetarea în total)
Norbert Arnold: „Morphologisch-anatomische und chemische Untersuchungen an der Untergattung Telamonia (Cortinarius, Agaricales), Editura IHW-Verlag, Eching 1993, ISBN: 978-3-9803-0834-2
Rose Marie Dähncke: „1200 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau 2004, ISBN 3-8289-1619-8
Ewald Gerhard: „Der große BLV Pilzführer“ (cu 1200 de specii descrise și 1000 fotografii), Editura BLV Buchverlag GmbH & Co. KG, ediția a 9-a, München 2018, ISBN 978-3-8354-1839-4
Andreas Gminder: „Handbuch für Pilzsammler - 340 Arten Mitteleuropas sicher bestimmen“, ediția a 2-a, Editura Franckh Kosmos Verlag, Stuttgart 2014, ISBN 978-3-440-14364-3
German Josef Krieglsteiner (ed.), Andreas Gminder: „Verbreitungsatlas der Großpilze Deutschlands (West)“, Editura Ulmer, Stuttgart 1991, ISBN 3-8001-3536-1
German Josef Krieglsteiner, Andreas Gminder: „Die Großpilze Baden-Württembergs“, vol. 5: „Ständerpilze. Blätterpilze III“, Editura Ulmer, Stuttgart 2010, ISBN 978-3-8001-3572-1
Meinhard Michael Moser în Helmut Gams: „ Röhrlinge und Blätterpilze - Kleine Kryptogamenflora Mitteleuropas”, ediția a 5-ea, vol. 2, Editura Gustav Fischer, Stuttgart 1983
_Fr_920300.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
_2.jpg)
_Fr_716537.jpg)
.jpg)
_M.M._Moser_588446.jpg)
