Comuna Mănăstireni, Cluj

Acest articol se referă la localitatea Mănăstireni, județul Cluj. Pentru alte sensuri, vedeți Mănăstire (dezambiguizare).

Mănăstireni
Magyargyerőmonostor
—  comună  —
Mănăstireni (Biserica Reformată-Calvină)
Mănăstireni Mănăstireni (România) Localizarea satului pe harta României
Mănăstireni Mănăstireni (Județul Cluj) Localizarea satului pe harta județului Cluj
Coordonate: 46°46′53″N 23°04′59″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Cluj
SIRUTA	58393
Atestare	1275 [1]
Reședință	Mănăstireni
Sate componente	Mănăstireni, Ardeova, Bedeciu, Bica, Dretea, Mănășturu Românesc
Guvernare
- Primar	Ioan Condor[*]​[3] (PSD, 2016)
Suprafață
- Total	63 km²
Populație (2021)
- Total	1.174 locuitori
- Densitate	28,52 loc./km²
Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	407370
Prefix telefonic	+40 x64[2]
Prezență online
site web oficial GeoNames
Localizarea comunei în județul Cluj Localizarea comunei în județul Cluj
Mănăstireni pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Click pentru imagine interactivă) Mănăstireni pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Click pentru imagine interactivă)
Modifică date / text

Mănăstireni (în maghiară Magyargyerőmonostor, în germană Klosterdorf) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Ardeova, Bedeciu, Bica, Dretea, Mănăstireni (reședința) și Mănășturu Românesc.[4]

Date geografice

Este situată la poalele de nord ale Munților Gilău, pe cursul superior al râului Căpuș.

Demografie

Componența etnică a comunei Mănăstireni

     Români (75,3%)

     Maghiari (10,82%)

     Romi (2,9%)

     Alte etnii (10,99%)

Componența confesională a comunei Mănăstireni

     Ortodocși (68,23%)

     Reformați (10,56%)

     Penticostali (5,2%)

     Baptiști (2,56%)

     Alte religii (2,3%)

     Necunoscută (11,16%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Mănăstireni se ridică la 1.174 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.481 de locuitori.[5] Majoritatea locuitorilor sunt români (75,3%), cu minorități de maghiari (10,82%) și romi (2,9%).[6] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (68,23%), cu minorități de reformați (10,56%), penticostali (5,2%) și baptiști (2,56%), iar pentru 11,16% nu se cunoaște apartenența confesională.[7]

Politică și administrație

Comuna Mănăstireni este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Ioan Condor[*]​, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din 2016. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	4
	Partidul Național Liberal	2
	Alianța pentru Unirea Românilor	1
	Uniunea Democrată Maghiară din România	1
	Partidul Puterii Umaniste	1

Evoluție istorică

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul[9] [10]		Structura etnică
Anul	Populația	Români	Maghiari	Germani	Rromi	Alte etnii
1850	3.839	3.331	465		43	0
1880	4.638	4.014	608	5		11
1890	5.141	4.451	640	13		37
1900	5.547	4.832	682	13		20
1910	6.202	5.475	650	14		63
1920	6.227	5.592	606	6		23
1930	4.893	4.275	555		47	16
1941	4.762	4.234	492			36
1956	4.126	3.709	390		27	0
1966	3.383	3.033	321		28	1
1977	2.972	2.684	279		9	0
1992	2.227	2.007	220			0
2002	1.809	1.554	198	57		0

Mănăstireni, Cluj - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Istoric

Satul Mănăstireni a fost menționar documentar pentru prima dată în 1275 cu numele de Sacerdos de villa Monostor. Vestigii ale epocii dacice nu au fost descoperite până acum. Puținele vestigii romane păstrate la Mănăstireni sunt încastrate în zidurile vechii biserici reformate: este vorba despre doi lei funerari sculptați și de un cap de meduză(gorgonă). O situație similară poate fi întâlnită la Dretea; acolo, în ruinele vechii biserici reformate și demolate în 1878, au fost identificate materiale sculpturale și epigrafice din epoca romană: un leu funerar, un gragment de relief înfățișând un personaj uman, câteva mici piese sculptate, diferite fragmente epigrafice.

Delimitând structuri teritoriale organizate pe văi, străvechiile linii de hotar din Transilvania Evului Mediu timpuriu erau situate pe cumpenele de ape. Pe aceste limite dintre diferitele bazine hidrografice erau situate fortificații de hotar (indagines, „pasarici”), puncte de strajă și locuri de trecere. Acestea din urmă erau denumite kapu, termen care provine și numele văii Căpușului, prin care se făcea trecerea dinspre țara transilvăneană a românilor și slavilor, atestată în Gesta Notarului Anonim al regelui Bela, către stăpânirea ducelui bihorean Menumorut. În zona Călatei se regăsește, de altfel, și toponimul Marothlaka (Morlaca, CJ), care poate fi pus în legătură cu numele lui Menumorut și a bunicului acestuia, Morut. Prin apropierea Mănăstireniului trecea o străveche linie de hotar, păstrată în primele secole ale stăpânirii ungare. Ea a rămas, până în secolul al XVI-lea, linia de delimitare dintre Voievodatul Transilvaniei și Ungariei. Zona Călatei, situată la răsărit de izvorul Crișului Repede, aparținea, în Evul Mediu, comitatului Bihor.

Întreaga zonă este abundentă în vestigii încă foarte puțin cunoscute: dealul Cetățel a fost considerat ca fiind propice pentru ridicarea unei fortificații, toponime de tipul „Cetate”, „Dealul Cetății”, „Măgura Cetății”, „Cetatea de pământ” sau „Cetatea Lupilor” sunt atestate la Huedin. La Mănășturu Românesc, pe platoul „Glimea”, I.Marțian a semnalat urme ale unei așezări omenești datând din Evul Mediu timpuriu. Aceste urme nu au mai fost însă regăsite de Ștefan Ferenczi, cu ocazia perieghezei arheologice efectuate în 1973. Resturile unui zid de piatră au fost semnalate la Bedeciu, putându-și avea originea în aceeași perioadă medievală.

Economia

Mănăstireni și Mănășturu Românesc au avut întotdeauna o viață economică asemănătoare cu acea a altor așezări din aria geografică din care fac parte. Ocupațiile de bază ale sătenilor au fost și au rămas până în prezent agricultura și creșterea animalelor. O particularitate este reprezentată de practicarea comerțului:

• cu mărfuri produse în propria gospodărie pânză din in și cânepă (lipidee) sau cergi din lână („țoale”), plase și sacoșe din rafie:
• cu material lemnos;
• cu animale;

La fel ca în oricare alt sat a predominat și în cele două localitați, Mănăstireni și Mănășturu Românesc, până în primele decenii ale secolului XX, o economie patriarhal-autarhică, țăranul având, datorită pământului pe care îl muncea din greu, o deplină autonomie, pentru ceea ce cumpăra era foarte chibzuit, calculând cu grijă fiecare bănuț pentru bunurile ce nu erau produse în gospodărie: tutun, zahăr, chibrituri etc., iar cantitățile de produse disponibile pentru vânzare participa la schimbul de produse în târguri. În afara nevoilor proprii, țăranii au fost obligați secole la rând să susțină prin munca lor nu numai statul și biserica, dar și costisitoarea viață a familiei nobilului proprietar al domeniului pe care trăiau.

Creșterea animalelor a fost dintotdeauna o ocupație de bază a locuitorilor din Mănăstireni. După cum își amintesc localnicii mai în vârstă, gospodăriile familiale nu aveau, în general mai mult de două vaci cu lapte. Sătenii creșteau vite pentru tracțiune, cai, oi uneori capre, tineret bovin petru vânzare în târg și pentru tăriere, precum și porci, păsări, albine ș.a. În perioada comunistă era interzisă tăierea vițeilor. Furajele pentru animale erau adunate cu grijă, chiar și din locurile greu accesibile. Nici un răzor nu rămânea necosit. Terenul pentru fânețe era curățat și îngrășat cu gunoi de grajd în fiecare primăvară. Vara vitele se pășunau în comun pe pășunea comunală, ca și în prezent.

Comerțul ambulant are o veche tradiție și a fost practicat cu succes de majoritatea sătenilor. Mănășturenii și-au adaptat oferta de mărfuri în funcție de cerere. Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, ei comercializau brazi de Crăciun (păhui), unii ajungând până la Budapesta sau chiar la Viena, de unde cumpărau ceasuri cu pendulă sau alte lucruri care le păreau ceva mai deosebite pentru săteni.

Comerțul cu pânză a fost practicat de mănăștureni îndeosebi după Primul Război Mondial, venind să suplinească lipsa de țesături și pânzeturi din magazine. În afară de valuri de pânză nouă, duceau spre vânzare și prosoape de bucătărie din pânză folosită. Veniturile erau modeste, dar binevenite într-o perioadă de mari lipsuri.

Lăcașuri de cult

• Biserica Reformată-Calvină este un prețios monument cu arhitectură romanică, construită, probabil, curând după mijlocul secolului al XIII-lea, ca biserică-sală cu tribuna pe latura vestică. Ușa bisericii datează înainte de anul 1241. Ulterior, către 1400, a fost inițiată amplificarea sa prin adăugarea pe latura vestică a unui nartex flancat cu 2 turnuri. Efectiv nu a fost terminat decât turnul de nord-est care păstrează ferestre cu ancadramente originale. În secolul al XV-lea absida romanică semicirculară a fost înlocuită cu o absidă gotică poligonală. Tavanul și mobilierul de lemn pictat aparțin secolului al XVIII-lea (amvonul realizat în 1724 este opera maestrului David Șipoș).
• În locul din sat numit „Căpâlna” se păstrează ruinele unei mănăstiri benedictine.
• Biserica „Înălțarea Domnului" din Bedeciu
• Biserica de lemn din Bica „Înălțarea Domnului” (din 1765, cu picturi pe pereții interiori datând din 1770).
• Biserica de lemn din Dretea „Pogorârea Sfântului Spirit” (din 1670, cu picturi pe pereții interiori datând din 1742).
• Biserica de lemn din Ardeova

Obiective turistice

• Biserica de lemn din Bica
• Biserica „Înălțarea Domnului" din Bedeciu
• Conacul „Kornis” din secolul al XIX-lea

Personalități

• Ioan Ursu (n. 5 aprilie 1928 - d. 16 aprilie 2007), un fizician, academician, ministru în guvernele comuniste;
• Gheorghe Coldea (n. 1939), biolog, membru corespondent al Academiei Române.

Imagini

• 
  Biserica reformată din Mănăstireni (monument istoric)
• 
  Conacul Kornis din Mănăstireni (monument istoric)
• 
  Căminul cultural
• 
• 
  Bustul Regelui Ferdinand
• 
  Biserica ortodoxă
• 
  Biserica ortodoxă (interiorul navei)
• 
  Biserica reformată
• 
• 
• 
  Râul Căpuș
• 
• 
  Biserica de lemn din Ardeova
• 
  Bedeciu
• 
  Monumentul Eroilor din satul Bedeciu
• 
  Biserica „Înălțarea Domnului" (monument istoric)
• 
  Biserica „Înălțarea Domnului" (interiorul)
• 
  Intrarea în satul Mănășturu Românesc
• 
  Biserica din Mănășturu Românesc
• 
  Bica
• 
  Biserica de lemn din Bica (monument istoric)
• 
  Bica

Note

1. Atlasul localităților județului Cluj, p. 176
2. x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
3. Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
4. „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea nr. 290 din 2018. Parlamentul României. 
5. „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013. 
6. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023. 
7. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023. 
8. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024. 
9. Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, Mănăstireni^[nefuncțională – arhivă]
10. Structura etno-demografică a României

Bibliografie

• Pop Grigor P., Mănăstireni și Mănășturu Românesc: satul sufletului meu, Editura Studia, Cluj-Napoca, 2005, ISBN 973-8390-31-1
• Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7. Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)
• Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4. 

Legături externe

• Pagina Primăriei