Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Șirna se ridică la 4.243 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.935 de locuitori.[7] Majoritatea locuitorilor sunt români (93,07%), cu o minoritate de romi (1,11%), iar pentru 5,66% nu se cunoaște apartenența etnică.[8] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (85,1%), cu minorități de penticostali (4,64%) și creștini după evanghelie (2,05%), iar pentru 6,53% nu se cunoaște apartenența confesională.[9][10]
Politică și administrație
Comuna Șirna este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Valerică Sandu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[11]
Încă din anul 1864 Șirna este, din punct de vedere administrativ, o comună, aflată în plasa Târgșor. În 1872, comuna Șirna, plasa Târgșor avea în componență două sate, Șirna (reședință) și Varnița și o populație de 910 locuitori.[12]
La sfârșitul secolului al XIX-lea, în 1892,[13] comuna Șirna, arondată plășii Târgșor din județul Prahova, formată tot din cele două sate, Șirna și Varnița,[14][15] avea 890 de locuitori (431 bărbați și 459 de femei) și două biserici ortodoxe (una în fiecare sat).[16] În același timp, pe teritoriul actual al comunei mai erau organizate alte două comune, arondate tot plășii Târgșor. Astfel, comuna Tăriceni era formată doar din satul Tăriceni, cu 1255 de locuitori, o școală și o biserică fondată de familia lui vel vistier Radu Scarlat la 1735.[17] Comuna Hăbud era formată din satele Hăbud și Brătești[18] și avea o școală din 1889.[19]
În perioada interbelică, comunele Șirna și Tăriceni au fost comasate, comuna rezultată fiind denumită Tăriceni și având 3408 locuitori.[20][21]În 1931, comunele Șirna și Tăriceni s-au separat din nou, revenindu-se temporar la structura dinainte de 1925.[22]
În 1950, au fost arondate raionului Ploiești din regiunea Prahova și apoi, după 1952, din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a luat numele de Șirna, fiind unită cu comuna Hăbud, și a fost arondată din nou județului Prahova, reînființat.[23][24][25]
Monumente istorice
În comuna Șirna se află situl arheologic de interes național de „la Fântâna lui Hârțu” din satul Șirna. Aici au fost găsite urme de așezări din Epoca Bronzului, perioada Latène, secolul al III-lea e.n., secolele al V-lea–al VII-lea, și secolele al VII-lea–al VIII-lea.[26][27][28][29][30][31][32][33]
În rest, singurul obiectiv din comună inclus în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monument de interes local, clasificat ca monument de arhitectură, este biserica „Adormirea Maicii Domnului” și „Sfântul Gheorghe” (1735, refăcută în 1843) din Tăriceni[34].
Stemă
Descriere
Stema comunei Șirna, potrivit anexei nr. 1.10 din Hotărârea de Guvern numărul 838/2005, publicată în Monitorul Oficial al României numărul 730 din 11 august2005, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat. În partea dreapta, în câmp albastru, se află un personaj aureolat, purtând o mantie și călărind spre stânga un cal, totul de argint. Personajul străpunge cu o suliță un balaur de argint. În partea stângă, în câmp roșu, se află un snop de spice de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificație
Personajul aureolat face referire la existența în satul Tăriceni a bisericiiSfântul Gheorghe, ce datează din anul 1735.[35] Snopul de spice arată ca în zonă sunt terenuri agricole și reprezintă ocupația de bază a locuitorilor. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
^Potra, George; Simache, N.I. (). Contribuții la Istoricul orașelor Ploiești și Târgșor. CCAJPh, Ploiești. p. 341.
^Grigore, Nina; Olteanu, Ștefan; Nicolae, Victor (). Comunitatea sătească de la Șirna, județul Prahova (secolele II-X d.H.) în lumina izvoarelor arheologice. Muzeul Județean de arheologie Prahova, Editura Mașina de scris. p. 17.
^Apostol, Mihai (). Dicționar istoric al județului Prahova. Ploiești - Mileniul III. p. 484.
^Olteanu, Șt.; Teodorescu, V; Neagu, N. (). Rezultatul cercetărilor arheologice de la Șirna cu privire la secolele III-XI, în „Materiale și cercetări arheologice”, a XIII-a sesiune anuală de rapoarte. Muzeul Țării Crișurilor, Oradea. p. 277-279.
^Olteanu, Șt.; Teodorescu, V.; Neagu, N. (). Rezultatele cercetărilor arheologice de la Șirna-Prahova, în „Materiale și cercetări arheologice”, a XIV-a sesiune anuală de rapoarte. Muzeul Delta Dunării, Tulcea. p. 417-422.
^Olteanu, Șt.; Neagu, N.; Șeclăman, D. (). Tehnologia obținerii fierului din minereu și problema continuității istorice pe teritoriul României în mileniul I e.n., în „Studii și cercetări de istorie veche și arheologie, tom 32, nr.2/1981. p. 217-232.
^Neagu, Nina (). Agricultura la Sud de Carpați în secolele IV-XI în lumina cercetărilor de la Șirna, județul Prahova, în „Terra Nostra” - culegere de materiale privind istoria agrară a României, IV/1981. p. 129-132.
^Mitrea, Bucur (). Descoperiei de monede antice și bizantine în România, în Studii și cercetări de istorie veche, tom 24, nr. 1/1973. p. 135,140.
^Nicolae, Victor (). Fibule din secolele III-IV e.n.descoperite la Șirna, jud. Prahova, în Anuarul Muzeului de Istorie și Arheologie Prahova. p. 31-42.
^Dumitru, Ion (). Monografia comunei Șirna: trecut-prezent-privire în viitor, Vol. I. Premier. p. 286.
^Dumitru, Ion (). Monografia Comunei Șirna: trecut-prezent-privire în viitor, Vol I. Premier. p. 286.
Lectură suplimentară
Monografia comunei Șirna: trecut-prezent-privire în viitor, Ion Dumitru, Editura Premier, Ploiești, 2004
