Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Compania de Transport Public Cluj-Napoca (fostă Regia Autonomă de Transport Urban de Călători, acronim CTP) este subordonată Primăriei Municipiului Cluj-Napoca. Compania prestează servicii către populație, principala activitate fiind transportul public de persoane în municipiul Cluj-Napoca.
Municipiul este străbătut de 662 km de străzi, din care 443 km sunt echipate cu facilități moderne (structură stradală, echipamente pentru servicii publice). Transportul în comun se realizează pe 342 km din rețeaua de drumuri interne, prin intermediul mai multor linii autobuz, troleibuz și tramvai.
Istoria transportului urban din Cluj
Sfârșitul Primului Război Mondial a adus o înviorare a activității economico sociale și - totodată - creșterea semnificativă a numărului de locuitori ai orașului care, în 1920, ajung să numere 83.000 de inși. În această situație, transportul public a devenit o problemă stringentă, a cărei rezolvare cerea măsuri rapide.
Astfel, în 1922, două autocamioane „Saurer" rămase captură de război, cumpărate de la armată - recondiționate și carosate în autobuze, dintre care unul cu etaj descoperit - asigurau transportul de călători în oraș, de la barierele Someșeni - azi piața Mărăști - prin strada Dorobanților, Centru, Horea, până la gara CFR. Pentru protecția călătorilor pe timp de ploaie, se utiliza o rogojină care acoperea etajul descoperit al autobuzului.
În anul 1924 au luat ființă societățile „Blaga Mărgărit" și „Rotația", prima desființându-se după numai un an de existență.
Societatea „Rotația" s-a dezvoltat treptat, astfel că în 1926 a ajuns să aibă un număr de 32 de membri. Drept urmare a acestui fapt, pe diferite trasee ale orașului ajung să circule peste 50 de autobuze. Dintre acestea, multe aparțineau unor particulari independenți. Între 1929 și 1930 a luat ființă „Uniunea Automobilelor de Călători și Marfă", urmată, în 1931, de „Asociația Autocamionagiilor Profesioniști".
Cei mai mulți posesori de mijloace de transport public s-au grupat în asociația proprietarilor de autobuze „Rapid", asociație care a obținut ulterior, din partea primăriei, dreptul exclusiv de a organiza, în Cluj, transportul de persoane, în comun. Traseele autobuzelor legau, în continuare, gara orașului de centru, precum și de cartierele mărginașe.
În pragul celui de-al Doilea Război Mondial existau în total nouă linii de autobuz, dintre care trei erau cu caracter sezonier.
Cetățenii cu dare de mână puteau recurge și la alte mijloace de transport urban. Existau și birji, precum existau și taxiuri, gata să-și transporte clienții la destinațiile dorite. Astfel de stații de taxi erau organizate în principalele piețe ale orașului.
În primii ani de după război, transportul urban s-a confruntat cu diverse probleme, generate de lipsa carburanților și de numărul scăzut de autobuze. Din acest motiv, o bună parte din autobuzele firmei „Rapid" au folosit gazul metan drept combustibil.
În anul 1959, pe lângă autobuzele existente, în Cluj a fost introdus transportul electric urban, cu troleibuze provenite din producția autohtonă. În 1957, la uzinele „Tudor Vladimirescu" din București a început fabricarea primelor autobuze și autoutilitare românești din gama TV.[1]
Înființare
La 1 ianuarie1961 a luat ființă Întreprinderea Orășenească de Transport Cluj, transformată ulterior în Întreprinderea de Transport Urban Cluj.
Apoi, tot la 1 ianuarie, dar în anul 1980, s-a înființat Întreprinderea Județeană de Transport Local, care organiza activitatea de transport public în toate municipiile din județ.
Creșterea semnificativă a populației orașului ca urmare a procesului de industrializare de după anul 1970 a determinat introducerea transportului cu tramvaiul. Acesta a fost inaugurat în anul 1987.
Din ianuarie 1991, urmând tendința generală a momentului de după revoluție, întreprinderea s-a descompus în unități de transport local autonome, pentru fiecare municipiu din județ. Astfel, în municipiul Cluj-Napoca s-a înființat Regia Autonomă de Transport Urban de Călători.[2]
Transport
Compania beneficiază de: 251 de autobuze diesel (tip: Renault R312, Renault/Irisbus Agora, Iveco Urbanway, Solaris Urbino 18, Mercedes-Benz Conecto - articulat și nearticulat, sau MAN), 41 de autobuze electrice (tip: Solaris Urbino 12 Electric), 82 de troleibuze (tip: Irisbus/Renault Agora Long, AstraBus, IvecoAstra Town 118, Solaris Trolino), 26 de tramvaie (tip: en:Pesa Swing și Astra Vagoane Călători Imperio) și 9 microbuze. Pe parcursul anului 2019, respectiv 2020 vor fi livrate încă 50 de troleibuze și 22 de tramvaie, troleibuzele fiind produse de compania poloneză Solaris Bus & Coach, respectiv tramvaiele fiind produse de către Astra Vagoane Arad.[3]
linie semicirculară - se circulă spre Str. Unirii și apoi Str. Bucium via Piața Mărăști via Iulius Mall via Bd. Nicolae Titulescu / via Str. Memorandumului
