Clasificarea galaxiilor

Diagrama în formă de diapazon a secvenței Hubble.

Clasificarea galaxiilor permite ușurarea studierii galaxiilor grupându-le potrivit caracterelor comune ale acestora.. În 1925 Edwin Hubble a propus primul o asemenea clasificare, popularizată printr-o diagramă în formă de diapazon și cunoscută sub denumirea de Secvența Hubble.

Clasificarea lui Hubble revizuită de De Vaucouleurs

Astronomul franco-american De Vaucouleurs, profesor la Universitatea din Texas la Austin, a dezvoltat această clasificare făcută de Hubble, ordonând galaxiile în patru clase principale: eliptice (E), lenticulare, (L sau S0), spirale (S) și neregulate (I):

• Galaxiile eliptice (ca M87, din Fecioara) sunt clasate potrivit gradului lor de aplatizare, de la E0 (galaxie sferică) la E7.
• Galaxiile lenticulare sunt divizate în 3 subclase: L^-, L, L^+ după conținutul lor în praf.
• Galaxiile spirale (așa cum este Galaxia Nostră) și cele lenticulare cuprind mai multe secvențe caracterizate:
  • prin familie: spirale barate (SB) cu prezența unei bare în regiunea lor centrală (brațele spirale sunt legate de extremitățile acestei bare), SA (fără bară);
  • prin varietatea de structură a regiunii centrale în formă de inel (r) sau în formă de S (s);
• Galaxiile neregulate nu au formă precisă; tipul lor cel mai obișnuit este Im, al cărui prototip îl constituie Norii lui Magellan; tipul I0, mai puțin frecvent, are drept prototip M82; tranziția între secvența spirală și galaxia neregulată este notată Sm.

Repartizarea galaxiilor

Tabelul următor oferă repartizarea galaxiilor pentru diferite clase. Această repartizare nu ține cont decât de galaxiile suficient de apropiate pentru ca studierea lor să le permită clasificarea.

Clasa	E	L	S	Im	I0	altele
f (%)	13,0	21,5	61,1	2,55	0,85	0,9

Vezi și

• Secvența Hubble